Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » 141 de ani de existenţă a Arhivei Gorjului

141 de ani de existenţă a Arhivei Gorjului

Submitted by on 19 February 2014articol citit de 3,016 ori | No Comment

Înfiinţată la data de 8/20 februarie 1873, Arhiva Generală a judeţului Gorj a cunoscut două etape distincte de existenţă. Prima etapă a existenţei sale ca instituţie, situată în intervalul 1873-1907, este legată de eforturile depuse în perioada 1870-1873 de conducerea Arhivelor Statului de a înfiinţa arhive judeţene şi care s-a concretizat prin înfiinţarea de astfel de instituţii în toate cele 33 de judeţe ale României.

Prin importanţa activităţilor sale, arhivele gorjene ar avea nevoie de un sediu

Prin importanţa activităţilor sale, arhivele gorjene ar avea nevoie de un sediu

În judeţul Gorj, prin încheierea nr. 430 din 8/20 februarie 1873, Comitetului Permanent al Districtului Gorjiu hotărăşte înfiinţarea instituţiei arhivelor, ce avea rolul de a prelua de la instituţiile judeţene toate documentele create de acestea, începând cu anii cei mai vechi ai dosarelor aflate în arhivă, şi până la anul pe care acestea îl considerau ca fiind ultim pentru a nu le perturba activitatea. La ora actuală se pare că această primă instituţie de arhivă judeţeană din Gorj a funcţionat cel puţin până la nivelul anului 1907, în statele de plată ale administraţiei judeţene din acest an apărând funcţia de „registrator arhivar general al judeţului”.

Un trecut impresionant

Din fericire, intenţia conducătorilor Arhivelor Statului de a se preda la aceste arhive judeţene şi arhivele autorităţilor din fiecare judeţ păstrate la Bucureşti, nu s-a concretizat decât mult mai târziu. În cazul în care aceste documente ar fi fost preluate în această primă etapă, ele ar fi dispărut probabil aşa cum au dispărut şi cele ale Prefecturii Judeţului Gorj de după 1835 sau cele ale protoieriilor care au funcţionat pe raza judeţului între 1832 şi 1869.
Nu ştim exact ce s-a întâmplat cu documentele păstrate în această primă arhivă, lipsind mărturii directe despre soarta lor. O posibilă cauză a dispariţiei lor poate fi cea a distrugerilor suferite de judeţul Gorj în perioada anilor 1916-1918. Aşa cum raportau primăriile comunale din judeţ la un chestionar arhivistic făcut în anul 1939, cea mai mare pierdere de documente suferită de primării este datorată distrugerilor provocate de trupele de ocupaţie. Conform aceleaşi surse, măsurile de salvare a documentelor par să fi fost îndreptate în direcţia păstrării actelor de stare civilă (comunele Budieni şi Vădeni precizează clar că au îngropat actele de stare civilă pentru a le salva). O altă cauză a dispariţiei este legată de distrugerea voită a documentelor în diverse perioade sau de refolosirea hârtiei în vederea întocmirii de noi documente. Despre prima situaţie am mai făcut precizări cu diverse ocazii. Am putea adăuga că la un alt chestionar privind arhiva primăriilor comunale, realizat în anii 1952-1953, cei de la comuna Turburea precizează că arhiva veche a fost arsă de fostul Preşedinte al Comitetului Provizoriu, în timp ce responsabilii de la comuna Pojogeni notează că aceasta a fost „arsă în anul 1947 după dispoziţiile primite”. În ceea ce priveşte refolosirea documentelor, această practică poate fi documentată în diversele fonduri păstrate la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale. De exemplu, putem semnala că în anul 1941 la Judecătoria Mixtă Târgu Jiu a fost folosit un document din anul 1844 care a fost luat dintr-un dosar de judecată care a rezistat în arhiva instanţei respective aproape 100 de ani.
Dispărută în condiţii încă neclare înainte de anul 1911, instituţia arhivelor gorjene se va reînfiinţa abia în anul 1951, când, la începutul lunii august 1951, apare Secţiunea Regională Gorj a Arhivelor Statului.
Înfiinţată prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 472 din 29 mai 1951 şi Decizia nr. 278 din 5 iunie 1951 a Ministerului Afacerilor Interne, Secţiunea Regională Gorj a Arhivelor Statului, cu sediul în Târgu Jiu, avea ca rază de competenţă Regiunea Gorj, formată din fostele judeţe Gorj şi Mehedinţi.
Trecând peste greutăţile întâmpinate pentru dotarea cu un spaţiu corespunzător, asigurarea mobilierului necesar pentru depozitarea documentelor, a celor necesare pentru desfăşurarea activităţii, micul colectiv de arhivişti a reuşit să organizeze noua instituţie, ce avea menirea de a păstra şi conserva pentru generaţiile viitoare documentele istorice create de înaintaşi.
Prin activitatea pe care a întreprins-o de-a lungul timpului, instituţia arhivelor Gorjului, devenită între timp Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, a încercat să asigure, prin activitatea ce a desfăşurat-o, păstrarea surselor documentare pentru scrierea istoriei locale, asigurând accesul locuitorilor la tezaurul documentar ce se regăseşte în dosarele păstrate cu grijă.
Alexandru Bratu

Comments are closed.