Poate că împărţirea administrativă a României trebuie ajustată. N-ar fi pentru prima dată. S-au dus voievozii şi vătafii de plai. Nu mai avem nici ispravnicate ori pârcălabi, însă trăim vremurile, în care cele 41 de judeţe, cărora li se adaugă capitala par a deveni de prisos. Ori cel puţin aşa ni se spune. Problema regionalizării României, nu în vechea formă (regiune – raion), ci într-una nouă (regiune – judeţ), care înseamnă tot cam acelaşi lucru, a început să fie ridicată în anii de dinaintea aderării României la Uniunea Europeană. Însă cei ce conduceau ţara atunci, au găsit soluţii unanim acceptate de înfiinţare a ADR-urilor, ca structuri cu profil economic de atragere a fondurilor europene.
Judecând la rece, încercăm să vedem ce ar însemna acest lucru. Regiunea va fi o structură administrativă extrem de puternică. Va prelua atribuţii atât de la Guvern dar şi de la Consiliile judeţene aflate în aria sa administrativă (ca să nu spun subordonate). Încet dar sigur în cadrul unităţilor administrative regionale, judeţele vor deveni tot mai puţin utile. Deciziile vor fi luate la nivel de regiune, iar judeţele nu vor mai deţine pârghii importante.
Ce ar însemna pentru gorjeni regionalizarea. Păi pe vremuri era un proverb la Gorj mor şi câinii de foame. Subit, după ce Gorjul a ieşit de sub tutela regiunii (1968), zicala anterioară şi-a pierdut semnificaţia. Târgu Jiul s-a dezvoltat foarte mult după ce a devenit reşedinţă judeţeană. Putem verifica acest lucru, comparând cu mărturiile despre trecutul municipiului nostru.
Dar se doresc din nou regiunile. Zice-se că aşa ar vrea UE, că altminteri nu ne-ar mai da fonduri de dezvoltare. Am înţeles, să trăiţi e obişnuit să răspundă românul atunci când îi cere occidentalul ceva. Putem adăuga însă că vom face organizarea regiunilor asemenea dumneavoastră. Este Preşedinţia Uniunii Europene deţinută prin rotaţie de către fiecare stat-membru? Răspuns afirmativ! Atunci şi noi să creăm regiunile cu coordonări făcute prin rotaţie de către fiecare Consiliu Judeţean, ce formează regiunea, iar această normă să fie cuprinsă expres în Constituţie. Dacă legea fundamentală nu va fi clară, în următoarele legislaturi organizarea regiunilor va fi modificată radical, iar amăgirea menţinerii unei autonomii administrative judeţene în faza iniţială se va dovedi corectă.