„Primăria oraşului Târgu Jiu” (I)

Loading

Documentele de arhivă au constituit şi constituie sursă inepuizabilă de cunoaştere care permit să se cunoască şi să se scrie istoria unui popor. Informaţiile cuprinse în fondurile arhivistice cuprind o serie largă de probleme, de la cele referitoare la viaţa social-economică până la cele care abordează probleme cultural-educative, politice sau militare.

Mulţi ani, Primăria oraşului Târgu-Jiu şi-a avut reşedinţa în această clădire
Mulţi ani, Primăria oraşului Târgu-Jiu şi-a avut reşedinţa în această clădire

Fondul Primăria oraşului Târgu Jiu este unul dintre cele mai valoroase deţinute de Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, atât în ceea ce priveşte cantitatea materialului documentar pe care îl conţine şi care acoperă o perioadă foarte mare, cât şi a bogăţiei informaţiilor care permit reconstituirea istoriei Târgu Jiului, mai ales după anul 1831, de când încep să fie păstrate documentele fondului.
Deşi cercetările arheologice au scos la lumină urme de viaţă umană foarte de timpuriu, prima menţiune documentară în care se vorbeşte  despre o aşezare numită Jiul, ce poate fi identificată cu Târgu Jiu, datează din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân şi a fost emis de domnitor la 23 noiembrie 1406. În acest document se vorbeşte despre jupan Bratu, judeţ al Jiului. Mai târziu, Dan al II-lea (1420-1431) este cel care-l numeşte Târgu Jiu, într-un document emis cu prilejul Duminicii Floriilor (20 martie 1429 sau 9 aprilie 1430) prin care se întărea stăpânirea mănăstirii Tismana peste morile făcute în această localitate de către egumenul Agaton; ulterior, această denumire apare în toate documentele vremii şi se păstrează şi azi.
Până la începutul secolului al XIX-lea, ca toate celelalte oraşe, Târgu Jiul a fost condus de un sudeţ şi 12 pârgari (membri ai sfatului administrativ al oraşului).
După introducerea Regulamentului Organic în anul 1831 în Ţara Românească, judeţul a fost denumit preşedinte al Maghistratului iar pârgarii membri ai Maghistratului.
Astfel, emanate de la Magistratura oraşului Târgu Jiu după anul 1831, de la Primăria oraşului Târgu Jiu după anul 1864, Sfatul popular în perioada 1950-1968 şi Consiliul popular după anul 1968, documentele ne permit în primul rând să urmărim evoluţia administrativă şi demografică a localităţii.
În urma cercetării fondului, documentele conţin informaţii preţioase privind evoluţia oraşului, dintre cele mai importante putem aminti: modernizarea vieţii orăşeneşti în urma măsurilor de aliniere, pavare şi canalizare a străzilor, introducerea iluminatului public, construirea unor edificii care să completeze zestrea urbanistică, participarea locuitorilor oraşului la revoluţia din anul 1848, la realizarea unităţii naţionale şi câştigarea independenţei de stat, bătălia de la Podul Jiului evoluţia economică, social-politică, viaţa culturală etc. Pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, evoluţia aşezării de la un mic târg de provincie la un orăşel cochet de la începutul secolului al XX-lea, care in perioada interbelică „prin decizia Oficiului Naţional de Turism nr. 3111 din 27 Mai a.c. oraşul Târgu-Jiu a fost clasat ca localitate de interes turistic”.
În ceea ce priveşte genurile de documente, ponderea este deţinută de corespondenţa prin ordine, circulare, adrese, rapoarte către instituţiile superioare precum Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii ş.a. dar şi cu alte instituţii administrative din plan local precum prefectura judeţului, şcolile locale, poliţia sau diferite societăţi particulare, situaţii statistice, tabele, liste, bugete, acte financiar-contabile, state de plată, afişe, planuri, hărţi, devize, un număr redus de fotografii, situaţii de lucrări, autorizaţii de construcţie, memorii tehnice, registre agricole, registre rol unic, planurile şi prognozele de activitate şi dezvoltare etc.
Un loc aparte îl ocupă procesele-verbale (întâlnite în perioada modernă sub denumirea de „protocoale”), hotărârile şi dările de seamă întocmite în şedinţele organelor de conducere, în care sunt prezentate propunerile membrilor şi măsurile întreprinse pentru o mai bună organizare şi administrare a oraşului.
În fond pot fi întâlnite şi numeroase liste electorale, declaraţii, procese-verbale şi alte documente legate de alegerile locale, acestea având importanţă istorică pentru judeţ, centralizându-se la nivelul judeţului, permiţând, printre altele, identificarea membrilor corpului electoral cenzitar.
Se găsesc şi „situaţiile statistice” care reflectă unele probleme legate de demografia populaţiei, nivelul unor preţuri pentru produsele agroalimentare, meşteşugăreşti, industriale, diverse situaţii financiare etc. (va continua).
Cistina Paula Vasiloiu