Zilele acestea a ieșit de sub tipar noul număr al revistei de literatură, arte și istorie culturală ”Spicon” editată de Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. Doru Șerban” din Târgu-Jiu.
Acest număr al revistei a beneficiat și de o frumoasă lansare, care a avut loc, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, eveniment ce a fost organizat de Biblioteca Județeană ”Christian Tell” Gorj, în cocheta locație a secției de artă de la Casa memorială ”Iosif Keber” din Târgu-Jiu.
Revista este deschisă cu editorialul lui Viorel Surdoiu, redactorul șef al publicației cu câteva gânduri despre ”Prisos de omenie”, în care autorul pornește de la semnificația cuvântului ”erou” ca ”o entitate bună, o legendă vie, nu doar imaginară”, dar pentru că totul este ”clădit pe lupta dintre contrarii, există și așa zisul erou negativ”, ajunge la concluzia că azi, ”din vorbirea curentă … au dispărut câteva cuvinte care descifrau cumva portretul civic al unui om, comunitate, popor”, iar printre aceste cuvinte ”se detașează … noțiuni ca – sacrificiu, jertfă, camarad, patriot, jurământ...”. În continuarea analizei sale, autorul mai aduce în atenția cititorului și alte gânduri ale sale, pentru ca în final să concluzioneze faptul că ”Eroul de azi este acaparat de lupta continuă cu exteriorul, prins în plasa înstrăinării de sine, expulzat în deșertul lui acum și niciunde”.
Urmează un articol al autorului acestor rânduri comemorative cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la nașterea regretatului scriitor Alexandru Doru Șerban, mentorul spiritual al editorului revistei, respectiv Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni.
Apoi, revista găzduiește gândurile Georgianei Dijmărescu despre marele sculptor Constantin Brâncuși și despre opera sa.
Un interesant eseu ne este propus spre lecturare de către tânăra Giulia-Nicola Lungescu cu o incursiune în gândirile unor reputați scriitori și filozofi despre ”viață”. Eseul autoarei este intitulat ”Viața între compromisul conștient și cel inconștient” și ne poartă, cu gândurile sale, printre ideile și exprimările despre viață ale unui lung șir de gânditori recunoscuți ai lumi, dintre care amintim pe: Heraclit, Thales, Descartes, Platon, Immanuel Kant, Friedrich Nietzsche, Blaga, Karl Jaspers, Freud, Blaise Pascal, Albert Camus, Emil Cioran, Constantin Noica, ș.a.
Apoi, cititorul poate intra în universul poetic creativ al poetului Mihai Firică, cu câteva poezii din ultimul său volum de versuri ”Dragostea cu parfum de migdale amare” (Editura Vinea, București, 2023). De menționat faptul că poetul Mihai Firică este membru al uniunii Scriitorilor din România din anul 1997, iar din martie 2023 președintele Filialei Uniunii Scriitorilor din Craiova.
Tot cu un grupaj de versuri ne încântă și tânăra Elena-Carmen Bobocescu, printre titlurile poeziilor publicate fiind: ”sine-stezic”; ”Poem psihedelic”; ”Damen Tango” ”Cinema noir” și altele.
Urmează trei eseuri interesante. Primul este cel al autoarei Georgeta Popescu intitulat ”Leonid Dimov – ce rămâne în afara visului” cu o analiză aprofundată asupra operei autorului și o apreciere în ton cu Nicolae Molescu , afirmând că ”Himerismul operelor lui Leonid Dimov este manifestat în temele abordate, transfigurarea, maladivul, călătoria, prin care autorul speră să recupereze utopia romantică și să o transforme în alternativă ontologică”.
Cel de-la doilea eseu este al Dianei Găvan intitulat ”Goethe ca filozof al naturii” , cu o incursiune a autoarei asupra concepției lui Goethe despre poezie și filozofia naturii, despre preocupările și contribuțiile sale științifice ”în anatomie, optică, zoologie și geografie”, accentuând contribuțiile științifice de ”anvergură” ale acestuia ”pentru filozofia naturii” precum ”teoria culorilor”, precum și despre viziunea diferită a acestuia față de optica lui Newton despre univers și culori.
Cel de-al treilea eseu aparține tânărului Alexandru Sebastian Manea intitulat ”Viața – între sens și contrasens”, din care reținem punctul său de vedere despre ”viață”, care ”într-un ochean al adevărului frumos și jovial de tandru, viața nu se compune numai dintr-un sens, ci din milioane de prepoziții, conjuncții, propoziții, fraze și enunțuri”, iar sensul ”pe care îl putem conferii propriei vieți nu este același și la alții”, deoarece ”fiecare dintre noi trebuie să îl descoperim …”.
Urmează un nou parcurs de poezie prin care Maria Dinu, Giorgiana Ianoși, Șerban Diaconescu și Giorgiana Dijmărescu, Giorgiana Giurgiulescu, Andreea Stroe, Josephine Popescu și Fabian Lupulescu își exprimă gândurile și sentimentele lor poetice.
În paginile următoare ale revistei remarcăm un debut apreciabil în proză al lui Radu Ilie Șerban, cu câteva fragmente selectate din viitorul său roman ”Colț de rai”, un roman cu puternice accente etnografice ale unei zone mirifice din apropierea Târgu-Jiului, obiceiurile și tradițiile locului ocupând locul central al acestei scrieri.
Apoi urmează ”Mahmur” – un fragment dramaturgic, ne este oferit de tânărul Andrei Popescu.
Așa cum suntem deja obișnuiți cu creațiile sale reportericești, scriitorul Ion Elena, în filele sale de reportaj, ne poartă, la un început de iunie, pe plaiul locurilor sale natale de pe valea superioară a Motrului, plecat din sat într-o vizită la conacul lui Moș Petrică, cu gândul la ”Cireșul copilăriei noastre”.
Răsfoind mai departe, ajungem la un studiu referitor la recentul volum al poetului Doru V. Fometescu intitulat ”Omul tainic, pur și simplu”, din care sunt preluate câteva din creațiile autorului, din care reținem: ”Pur și simplu, omul tainic/ Reticent la iarmaroc/ Se dezvălui ca un spic/ Între brazde cu noroc/”.
Viorel Surdoiu, revine și face o prezentare a romanului ”Benedictiana” al autorului Bogdan Boeru.
În continuarea paginilor sale revista găzduiește un articol al prof. Petru Rădulea, scris în memoria domnitorului și cărturarului Dimitrie Cantemir cu prilejul împliniri, în acest an, a 300 de ani de la moartea acestuia.
În secțiunea ”Historia” a revistei, prof. univ. dr. Onisifor Olaru ne oferă un studiu foarte documentat, intitulat ”Istoricul bisericii monument istoric din Cârbești, cu hramul Sfinții Voievozi Mihai și Gavril”, ce va face parte din viitoarea sa lucrare de cercetare istorică și monografică a lăcașurilor de cult din comuna Drăguțești, județul Gorj.
În paginile revistei mai întâlnim câteva articole de semnal editorial: ”Victor Brauner – 120” de Petrișor Militaru, ultimele trei volume ale lui Marius Marian Șolea și articolul Adinei Andrițoiu de prezentare a romanului ”Pacient în Galapagos”, al regretatului scriitor prof. dr. Pompiliu Marcea, publicat la patru decenii de la scrierea sa, din motive de cenzură politică.
Subliniem faptul că paginile revistei sunt frumos ilustrate cu lucrări ale artistului plastic Ionuț Cătălin Alexandrescu, absolvent al Universității Naționale de Arte ”Nicolae Grigorescu” București (2013)
Se cuvin a fi aduse mulțumiri tuturor autorilor precum și echipei redacționale a acestui număr formată din scriitorii prof. dr. Ion Mocioi, dr. Gelu Birău, prof. Ion Elena, Alex Gregora, Doru V. Fometescu, Cătălin Negrea și Adina Andrițoiu, sub coordonarea lui Viorel Surdoiu – redactor șef.
Revista a văzut lumina tiparului prin grija și sprijinul echipei Tipografia ProdCom Târgu-Jiu, căreia îi exprimăm recunoștința noastră.
dr. Victor Troacă
Președinte Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”
