În fondul arhivistic “Primăria comunei Cărpinişu”, deţinut de Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, s-a găsit un dosar care cuprinde o scurtă monografie a comunei Cărpinişu ca urmare a instructajului primit la sediul raionului Gilort, în cursul lunii martie 1961, după cum urmează:
“Aşezare geografica:
Comuna Cărpiniş este aşezată la poalele munţilor Parîngul şi se învecineaza la Răsărit cu comuna Novaci de care este despărţită printr-un hotar natural, pîrul Lomota, la apus cu comuna Turbaţi, hotarul dintre ele fiind o linie convenţionala, la sud comuna Cărpinişu se învecineaza cu comunele Pociovaliştea, Ciocadia şi Săcelul hotarul dintre ele fiind o linie convenţionala care atinge punctele: Malaca, Mogosi, Pîrîul al Rau si Dulbanu, iar la nord comuna se învecineaza cu regiunile Huniedoara si Brasiov, hotarul fiind tot convenţional, trecînd prin punctele: Obîrsia Lotrului, Pravetele mic si Mare, Costa lui Rus, ghereşul, Mîndra, Tauzu etc.
Componenta comunei:
Ca urmare a reformei administrative din 1960 la comuna Cărpinişu au fost anexate fostele comune Crasna, Radosi si Aninisu, întrunind astfel un numar si 6 sate anume:
Satul Cărpinişu, resedinta comunei, satul Petresti care împreuna cu Cărpinisu au format fosta comuna Cărpinişu.
Satele Aninisu Deal si Aninisu Vale fosta comuna Aninisu, satul Radosi fosta comuna Radosi si satul Crasna fosta comuna Crasna.
Date istorice în legatura cu satele si comuna:
Despre comuna si satele componente, pe lînga datele culese de la batrînii satelor, se mai gasesc documente care indica vechimea satelor si alte aspecte privind începuturile administrative si de asezare a comunei, astfel:
Satul Cărpinişu îsi poarta numele ( din spusele batrînilor de la o padure de carpen, care a acoperit în trecutul îndepartat o buna parte din suprafaţa satului – date scrise în legatura cu vechimea satului se gasesc cîteva în documentele slavo-romîne si anume:
În anul 1663, Radu Voda Mircea, conformînd stapînire lui Vladul Bibescu peste o mosie din Jupînesti are ca martori pe Stanciu si Vladu din Cărpinişu.
De asemenea în anul 1625, Alexandru Voda, conformînd Dobrifata lui Vlad din Ciocadia, stapînire peste mosie, are martori pe Dragomir din Cărpinişu.
Din cele sfîrmaze de batrîni se spune ca prin anii 1710-1711 de comuna Cărpinişu aparţineau si satele Ciocadia, Huluba si Aninisu ( nu posedam date scrise).
Satul Betresti, are aceiasi vechime ca si satul Cărpinişu cu care are hotar comuna si au format împreuna comuna Cărpinişu.
Satul Crasna, în trecut comuna Crasna, are o origine mai veche decît comuna Cărpinişu (satul), el datînd din timpul întemeeri principatelor adica din secolul al XII-lea.
Satul Radosi are o vechime ca si Cărpinişu si Petreşti cu care au avut si au legaturi comune.
Si în sfîrşit satele Aninisu Deal si Vale care din documente sunt cunoscute scriptic din anul 1644.
Am prezentat aceste aspecte istorice în sensul de a se putea face o comparatie în legatură cu situatia evolutiva a comunei din trecut si cea actuala.
Ape si rîuri, Comuna Cărpinişu fiind din regiune de munte este udata de o mulţime de pîraie, însa fara mare importanta întrucît ele avînd isvorul în plaiurile înconjuratoare în timpul verii majoritatea seaca si cele mai mari ramîn cu un debit scazut de apă.
Dintre pîraile principale putem cita: pîrul Aninisu, unde hotarul comunei pe o distanta de aproximativ 15 km isvoraste din muntele Rotunda, uda satul Aninisu pîna la hotarul cu satul Huluba ( comuna Pociovaliştea, toamna si primavara are un debit de apă care poate actiona mori cu o pereche de pietre, ferestrate de fasonat lemnul cu una pînză, pive, etc., vara însa debitul este scazut si aceste activităţi sunt întrerupte ( vorbim de trecut, findca în prezente toate ferestraiele si morile sunt întrerupte, exceptînd o singura moara care mai funcţioneaza pe el.
Aceleasi caracteristici le are cel de al doilea pîrîu mai important, care uda satele Cărpinişu si Petresti, pîrîul Ghia. Celelalte pîraie, sunt fara importanta si lipsite toata vara de apă.
Viaţa economica în trecut:
Comuna fiind situatia în regiune de munte locuitorii lipsiţi de cultură si de mijloace tehnice înaintate s-au ocupat primitiv de altfel cu exploatarea lemnului, în mica masura cu cresterea vitelor si pe o scara foarte redusa agricultura , care purta doar numele, taranii fiind vechi clienti a regiunilor de cîmp.
Viata culturală:
Cele sase sate ale comunei au avut de prin anul 1840 si pînă după primul razboi mondial numai doua scoli, neîncapatoare si lipsite de utilaje corespunzatoare, nu educari tineretului scolar în satul Cărpinişu si Crasna sunt si astazi o parte din aceste constructii care ilustreaza starea în care se facea învătămîntul în anii regimurilor trecute.
Miscare cooperatista începuta prin anii 1910 s-a transformat într-o unealta în mîna bancherilor si afaceristilor. Pîna în 1944 comuna Cărpinişu nu a visat la lumina electrica.”
În continuarea monografiei citate mai sus sunt de asemenea prezentate numeroase aspecte referitoare la sectorul agricol al comunei Cărpinişu din perioada 1944-1961.
Elena-Alexandra Stoenoiu
