Cu mai mult de un secol în urmă, Alexandru Vlahuţă a scris un „Poem” despre monarhie, dedicat, de fapt REGELUI de la acea vreme, Carol I. Poemul se intitula 1907, poem al cărui prim-vers începea aşa: „MINCIUNA stă cu REGELE la MASĂ!!”. Lucrurile nu par să se fi schimbat simțitor în toți acești ani scurși, ba credem că suntem foarte aproape de momentul când în numele unor interese ”superioare” nu vom mai avea voie la remarcile, altfel corecte, ale scriitorului amintit dar nici la propriile noastre opinii și observații. Dar ca să ne menținem reperele literare, am putea să spunem precum Eminescu în ”Glossă” : ”Alte măști, aceeși piesă”, cu precizarea că doar oamenii s-au schimbat…minciuna sau impostura fiind aceleași.
Lumea se află într-un moment de răscruce. Capacitatea de reacție a spațiului public este atât de atrofiată din cauza impostorilor și fondurilor fără număr care circulă în spațiul european încât totul este posibil. Cu alte cuvinte, oamenii prezentului se complac într-o complicitate jenantă pentru a le fi bine pe timp scurt. Dar nici măcar acesta nu este un argument, popoare europene cu istorie milenară și democrație consolidată renunță la anumite drepturi în numele unor manipulări grosolane. Europa este mult diferită față de acum 50-70 de ani, emigrația și educația precară a locuitorilor a schimbat atât de mult lucrurile încât disputele de gen și de înclinație sexuală să își facă loc pe agenda publică în dauna proiectelor viabile pentru spațiul european. Și mai mult, confortul și nivelul de trai au stimulat doar instinctul de supraviețuire, ”dacă ne e bine acum, de ce să ne mai punem întrebări”? S-a ajuns până acolo încât în numele unor idealuri -apărarea Ucrainei de atacul rus-europenii să tremure în case sau să nu își mai procure hrana cu ușurință. În schimb, sute de miliarde de euro/dolari finanțează un război de care nu aveam nevoie și fără finalitate, o țară nucleară nu poate fi silită să capituleze.
România este într-o situație paradoxală, apărată de NATO și ridiculizată de propaganda rusă cu fiecare ocazie, are o relație proastă cu Ucraina și este privită drept ”ruda săracă” la Bruxelles, unde am primit cele mai mici compensații la cele mai mari pierderi economice. În timp ce mii de fermieri români dau faliment din cauza politicii inepte a statului român, ungurii, slovacii, bulgarii și polonezii își apară interesele naționale. Asupra românilor se revarsă o campanie media atât de slab pregătită și atâta de inabilă-dar e clar că se cheltuie bani mulți- încât stai să te gândești dacă obiectivul ei este sprijin pentru Europa democratică sau, dimpotrivă, pentru dictatorul de la Moscova. Indiferent cât ne va spune la televizor sau la radio un realizator cu zeci de mii de euro pe lună că trebuie să rezistăm și să închidem agricultura românească pentru a le fi bine ucrainienilor, să punem în pericol Delta Dunării că așa vor ucrainienii, să abandonăm românii persecutați în Ucraina ca pe vremea URSS, acest lucru nu se va întâmpla nu pentru că am fi de partea Rusiei și a lui Putin, ci pentru că trebuie să ne gândim la interesele românești. În cancelariile vestice, pline de yesmeni și de personaje corupte după cum s-a văzut, e greu să se vadă lumina de la capătul tunelului, ca să cităm din clasicii tranziției românești.
Nu se poate clădi pe minciună, nu poți să bagi pumnul în gură unui popor care moare de foame cu lozinci! Suntem de partea bună a lucrurilor dar când niște imbecili ne acuză că facem jocul Rusiei dacă ne apărăm drepturile e o mare problemă iar proiectul european este sortit eșecului. E bine să ne uităm la țările din jurul nostru că nu trăim singuri pe lume! Dacă ungurii, polonezii, slovacii, polonezii, austriecii ș.a. pot, românii pot înălța interesul național ca prim punct al agendei de politică externă !
