Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Liga Naţională a Femeilor Române-Secţia Gorj

Liga Naţională a Femeilor Române-Secţia Gorj

Submitted by on 9 February 2016articol citit de 1,191 ori | No Comment

Biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale păstrează un exemplar din ,,Dare de seamă asupra activităţii în anul 1928-1929” a Ligii Naţionale a Femeilor – Secţia Gorj, din care aflăm informaţii despre activitatea desfăşurată în folosul culturii şi artei casnice a organizaţiei condusă, în calitate de preşedintă, de Arethia Tătărescu.

Arethia Tătărescu (centru) alături de Constantin Brâncuşi şi de  membre din Liga Naţională a Femeilor Gorjene, în 1937, la Târgu-Jiu

Arethia Tătărescu (centru) alături de Constantin Brâncuşi şi de membre din Liga Naţională a Femeilor Gorjene, în 1937, la Târgu-Jiu

Comitetul de conducere mai era compus din Maria Schileru şi Amelia Caribolu, ambele vicepreşedinte, Elena Cioculescu, casieră şi membrii: Sabina Dr. Hasnaş, Sevasta Vasilescu, Elena căpitan Vasilescu, Mircea Dr. Milicescu, Vatica Ivănoiu, Ecaterina Arhip, Magdalena Mihail, Ecaterina Costescu şi Aurica Frumuşanu.
,,Doamnelor,
Liga Naţională a Femeilor Române – Secţia Gorj – intră în al 7-lea an al existenţei sale. După o activitate continuă de şase ani încheiaţi, putem privi, cu satisfacţie pentru trecut şi cu încredere pentru viitor, roadele sforţărei noastre.
Doamnelor,
Toată activitatea comitetului de conducere a fost concentrată în ultimul an, ca şi în anii precedenţi, în realizarea celui mai important punct din programul Ligei: conservarea artei naţionale şi dezvoltarea industriei casnice. Pentru atingerea acestui scop, atelierul de ţesătorie, înfiinţat în Tg. Jiu, a fost pus în măsură să-şi intensifice activitatea, să-şi perfecţioneze modelele de lucru şi să-şi sporească veniturile, transformându-se într-un adevărat institut de artă a cărui produse au fost apreciate şi admirate în toată ţara. În anul în curs, atelierul şi-a sporit numărul elevelor lucrătoare la 65 şi numărul gherghefelor mari la 15, fiind în continuă funcţionare şi putând de abea satisface cererile venite din toate părţile. Această nouă serie de eleve care portivit programului urmează timp de doi ani un curs complet de ţesătorie, sporesc la 500 numărul elevelor, care au absolvit până azi, atelierul Ligii – şi care şi-au făcut astfel, o adevărată carieră, menită să le asigure existenţa. Multe dintre absolventele atelierului nostru, au fost chemate să conducă ateliere în diferitele centre ale ţării, iar celelalte, înapoiate la casele lor continuă practica meşteşugului învăţat, ducând în toate colţurile judeţului nostru, dragostea de artă, de cusut şi ţesut şi constituind adevărate pioniere şi educatoare ale gustului tărancelor nostre. Modelele lucrate în atelierul nostru, inspirându-se în linii şi colorit numai din vechile noastre tradiţii şi popularizând numai motivele gorjeneşti şi olteneşti, au constituit o reacţiune salvatoare împotriva degenerării artei noastre naţionale, invadată în ultimul timp de influenţe străine şi de falsele concepţii artistice ale necunoscătorilor.
Aceste modele, în ţesătorie ca şi în cusătorie, precum şi în metodele noastre tehnice, au fost popularizate în tot judeţul de sutele de eleve care au trecut prin atelierul nostru şi graţie acestei popularizări, asistăm azi, la o adevărată renaştere a artei noastre populare, în costume şi covoare, comparabilă prin rezultate, cu produsele celor mai vechi şi frumoase tradiţii din trecut. Putem să revendicăm cu mândrie, pentru Liga Noastră a Femeilor din Gorj, întreagă această renaştere. Procuparea noastră de a conserva vechile tradiţii, ale artei naţionale, a primit o consacrare pe toată ţara, cu prilejul concursului naţional organizat la Bucureşti de Societatea ,,Ţesătoarea”. La acest concurs unde s-au examinat 200 de modele alese, executate în toate atelierele României Mari, modelul nostru a obţinut unanimitatea sufragiilor şi a fost clasat întâiul. Sforţările Ligii noastre, au primit astfel o recompensă morală care ne cinsteşte şi care constituie un imbold de muncă.
Doamnelor,
Comitetul de conducere a avut să se ocupe în acest an cu administrarea şi cu funcţionarea ,,Muzeului Alexandru Ştefulescu”. Muzeul a fost cercetat şi este cercetat încontinuu de străinii trecători prin judeţul nostru, şi interesul ce suscită îndreptăţeşte sforţările şi jertfele ce Liga a făcut pentru ridicarea sa. Un proiect de reorganizare şi de îmbogăţire a Muzeului este azi, în studiul comitetului de conducere; realizându-l vom putea pune în măsură şi mai mult acest aşezământ de cultură să-şi îndeplinească misiunea.
Doamnelor,
În tabelul deosebit şi aci alăturat, veţi putea examina situaţia financiară a secţiunii noastre. Din cercetarea acestei situaţii, veţi putea vedea, că cu toate jertfele ce am făcut pentru clădirea Muzeului şi pentru cheltuielile de învestire ale atelierului – secţiunea noastră a reuşit să-şi acopere întreg pasivul şi să realizeze azi un însemnat activ, stabilindu-şi o situaţie financiară înfloritoare. Situaţia noastră financiară este dătătoare de bune nădejdi şi ne dă dreptul să privim dezvoltarea viitoare a aşezământului nostru, cu justificată încredere. Nu putem uita, cu prilejul acestei expuneri, ajutorul material şi moral cu care am fost ajutate în diferite prilejuri de dl. Al. Lapedatu, fost ministru al Cultelor şi Artelor şi de d-nii Constantin Bălănescu şi I. Manofescu, fostul şi actualul primar al oraşului Tg. Jiu. Ne îndeplinim o plăcută datorie a le arăta întreaga noastră recunoştinţă. O menţiune special o datorăm d-lui C. Bălănescu, care de la începutul constituirii secţiunii noastre ne-a ajutat pentru realizarea programului nostrum şi cu sprijinul căruia am putut să izbândim în toate întreprinderile noastre.
Doamnelor,
Socotim astfel, o primă parte din programul nostrum îndeplinit. Ne rămâne însă să conservăm rezultatele dobândite şi să desăvârşim opera începută. Comitetul nostru are în studiu proiectul unor mari serbări culturale care le va organiza în anul viitor şi proiectul construcţiei ,,Casei Gorjencelor” ca program de imediată realizare. Ajutată de iniţiativele tuturor membrelor, care nu i-au lipsit nici în trecut şi sprijinită de bunăvoinţa tuturor oamenilor de bine din judeţ şi din ţară, Liga Femeilor va putea să îndeplinească mai departe misiunea ei de cultură, de asistenţă şi de solidaritate naţională.
Preşedintă Arethia G. Tătărescu.”

Cristian Grecoiu

Comments are closed.