Starea în care se afla judeţul Gorj în jurul anului 1909 o găsim tot într-o lucrare intitulată „EXPUNEREA SITUAŢIUNEI JUDEŢULUI GORJ”, prezentată Consiliului General în sesiunea ordinară din 15 octombrie 1910 de către PREFECTUL JUDEŢULUI, fiind publicată la Tipografia DAVID J. BENVENISTI, Str. Justiţiei, Nr. 20 din Craiova. Lucrarea o regăsim la biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, structurată pe problemele referitoare la diferite ramuri de activitate, aflate în administraţia Consiliului Judeţean General.
Ca instituţii de învăţământ, în oraşul de reşedinţă exista un gimnaziu cu 4 clase, o şcoală primară de băieţi cu patru clase, una divizionară cu trei clase şi o şcoală primară de fete cu patru clase, o şcoală profesională de fete şi o şcoală de ceramică, iar în comuna Novaci o şcoală elementară de meserii.
În comunele rurale au funcţionat în anul şcolar 1908-1909, 156 de şcoli rurale, dintre care de tip urban, cea de la Novaci, şi 155 tip rural, conduse de 204 dascăli, “8 învăţători titulari avansaţi pe loc, 159 învăţători iarăşi titulari şi 37 suplinitori. Au urmat regulat la şcoală 10005 elevi, din care 27148 în vârste de şcoală şi din aceştia numai 824 au absolvit cursul primar rural.”.
Școli puține și insalubre
Cauza principală a numărului relative restrâns al elevilor admişi ca să urmeze învăţământul “este lipsa de şcoale încăpătoare şi igienice, nenorocire împotriva căreia am luat cele mai serioase măsuri căutând să utilisez toate mijloacele posibile pentru a înzestra cât mai repede comunele din judeţ cu localuri potrivite nevoilor culturale ale locuitorilor ”.
Grădinile şcolare din judeţ, în număr de 32, au fost cultivate raţional în limita posibilităţilor, încasându-se pe recoltă suma de 800 lei, sumă care a fost distribuită şi întrebuinţată conform regulamentelor.
Învăţătorii au înfiinţat şi condus cu succes cele patru coruri şcolare şi anume la Bălăneşti, Vădeni, Turcineşti şi la şcoala româno-germană “UNIREA” din Tg-Jiu, condusă de directorul şcolii, Ștefan Bobancu.
În acest an, în judeţ au avut loc 7 serbări şcolare şi anume în Stăneşti, Andreeşti, Novaci, Vădeni, Bumbeşti Jiu, Turcineşti şi la şcoala de fete din Tg-Jiu. Sumele rezultate au fost folosite pentru cumpărarea de cărţi pentru elevii săraci, iar restul au fost depuşi la bănci pentru “sporirea fondurilor destinate construirei de noi localuri de şcoale”.
În judeţ existau 32 de biblioteci “cu volume îndestulătoare puse la dispoziţia cititorilor”. Tot pentru a contribui la răspândirea cunoştinţelor, judeţul a înfiinţat o bibliotecă “a sa proprie care se găseşte în Palatul Prefecturei. Conţinând mai cu deosebire publicaţiuni privitoare la agricultură, industria casnică şi alte industrii în legătură cu agricultura.”
În ceea ce priveşte frecvenţa elevilor “a fost cam neregulată din cauză că părinţi mai pun pe copii la paza vitelor şi munca câmpului înainte de venirea la şcoală. Pentru lipsurile făcute elevii au fost pedepsiţi prin amenzi, încasându-se astfel în întreg judeţul suma de 1650,10 lei.”.
Statistica prezenţei la şcoli şi a absolvenţilor, în anul şcolar 1908-1909, se prezenta astfel: Gimnaziul – în această şcoală au fost înscrişi în anul şcolar 1908-1909, 185 de elevi, din care s-au retras 7, au promovat 145, au rămas repetenţi 31, eliminaţi 2 şi au absolvit gimnaziul 26; Şcoala primară de băieţi – au fost înscrişi 336 elevi, dintre care au fost retraşi 24, au promovat 241, repetenţi 45, încetaţi din viaţă 1 şi absolvenţi 61; Şcoala primară de fete – numărul elevelor înscrise 157, retrase 8, încetate din viaţă 5, repetente 16 şi promovate 128; Şcoala profesională de fete – numărul elevelor înscrise a fost 46, retrase 3, încetate din viaţă 1, repetente 6, promovate 36 şi absolvente 5; Şcoala de ceramică – la această şcoală numărul elevilor înscrişi a fost 36, retraşi 12, eliminaţi 1, promovaţi 21 şi absolvenţi 2; Şcoala de meserii din comuna Novaci – au fost înscrişi 44, promovaţi 18, repetenţi 19 şi absolvenţi 7.
Pe lângă cele prezentate, judeţul a mai acordat şi alte ajutoare: “a întreţinut un elev la şcoala de bele arte din Veneţia; 7 alţi elevi ţărani în şcoala superioară de meserii din Craiova, un elev la şcoala Comercială tot din Craiova; un elev în şcoala superioară pedagogică din Germania; 2 eleve ţărance care studiază la şcoala de ţesătorie din Bucureşti; o elevă ţărancă care urmează şcoala de ţesătorie din Nămăeşti; o elevă de la ţară la şcoala de ţesătorie şi văpsitorie din Târgovişte şi în fine un elev ţăran care urmează şcoala de meserii, secţia fabricărei pălăriilor de lână, din Câmpu Lung.”.
Cristina Vasiloiu
