Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Implicarea dascălilor în Revoluția pașoptistă (II)

Implicarea dascălilor în Revoluția pașoptistă (II)

Submitted by on 4 June 2015articol citit de 1,115 ori | No Comment

Organizarea primelor școli în județul Gorj datează încă din secolul al XIV-lea atunci când la Tismana și-a început activitatea călugarul Nicodim. Acesta a pus bazele unei școli din care se recrutau viitorii prelați și diaci pentru instituții. Un document, datat din 4 noiembrie 1746, atesta activitatea lui Dumitru Dascălul, din Radinești, județul Gorj . La jumătatea secolului al XIX-lea, dascălii gorjeni vor fi implicați în Revoluția pașoptistă.

Prin lupta de la Dealul Spirii, revoluționarii de la 1848 au pierdut controlul Țării Românești

Prin lupta de la Dealul Spirii, revoluționarii de la 1848 au pierdut controlul Țării Românești

Deslușirea programului revoluționar de către învățători, în fața poporului, se face într-un cadru solemn, înaintea bisericii și în prezența regulamentelor de ordine, instrucțiuni și legi date de fostul guvern. Acestea erau arse iar în locul respectiv era ridicat steagul tricolor concomitent cu citirea noilor proclamații. La sfârșitul ceremonialului învățătorul trebuia să ia o adeverință de la fiecare sat, subscrisă și pecetluită, în care locuitorii declarau că au înțeles cele 22 de articole.
Apreciind activitatea învățătorilor gorjeni, în baza adeverințelor sus-menționate, profesorul Gheorghe Călinescu, într-o circulară adresată acestora, arăta : ,,…Domnule învățător,chemarea dumneavoastră în această slujbă apostolicească este mare ca și numele de învățător de care ne-am învrednicit. E nevoie să depuneți toată silința spre a fi vrednici de numele ce-l poartă pentru ca lupta lor să fie pomenită de istorie, de toți frații noștri români precum și de cei de altă nație fiind mândrii că au contribuit la îmbinarea poruncilor pentru fericirea scumpei noastre patrii și pentru a înălța slăvitul nume de român la cinstea care i se cuvine”.

Pedepse pentru dascăli

Documentele anului revoluționar 1848 sunt edificatoare și deosebit de complexe în ceea ce privește participarea la evenimentele respective a slujitorilor școlilor, a rolului și contribuției acestora în perioada revoluției. Se constată o abundență de documente din perioada postrevoluționară lucru explicabil prin asiduitatea autorităților de ai pedepsi pe revoluționari.
În luna noiembrie a anului 1848 era înregistrat ordinul Departamentului Instrucțiunii Publice către toate ocârmuirile județelor prin care toate Școlile Normale din capitalele de județ trebuiau,,..să înceteze deocamdată cu învățătura iar autoritățile județene să dea fără zabavă porunci grabnice ca și școlile din sate să înceteze cu totul a funcționa și să îndepărteze din funcție pe toți învățătorii și profesorii care participă la revoluție”. Aceasta a fost prima măsură punitivă îndreptată împotriva dascălilor gorjeni, participanți la revoluție. Totodată, autoritățile centrale au ordonat constituirea unor comisii care să cerceteze activitatea profesorilor și învățătorilor gorjeni din perioada revoluției. În baza rapoartelor acestor comisii județene au fost arestați și cercetați profesorii Gheorghe Călinescu, Mihai Gheorghescu și Ion Gherasim-Gorjeanul.
Descriind acel tragic episod din viața sa, profesorul Gheorghe Călinescu menționa următoarele: ,,…M-au luat și m-au purtat din sat în sat, vreme de 30 de zile fiind adăpostit prin coșare ca vitele și maltratat ca tâlharii până m-au adus la mânăstirea Văcărești […] unde am stat 8 luni […] 15 ani de sudori în cariera spinoasă de profesor i-a înregistrat lașitatea unor oameni fără conștiință”. Principala acuzație adusă profesorului Călinescu a fost aceea că ,,… a îndeplinit, în toată întinderea, poruncile guvernului revoluționar și ale […] lui Eliade (Ion Heliade Rădulescu, s.n.)’’. Asemenea misiune, se arată în concluziile din 17 ianuarie 1849, a fost din cele mai primejdioase ,,…deoarece a insuflat locuitorilor țărani mare vrăjmășie asupra proprietarilor’’.
Într-un alt raport aceeași comisie concluziona ca învățătorul Ion Gherasim-Gorjeanul, cunoscut sub numele de Codru, a fost tare aplecat spre ideile revoluției, motiv pentru care a fost întemnițat în închisoarea din Buzău pentru o perioadă de 8 luni de zile. Un alt comisar de propagandă, profesorul Mihai Gheorghescu a fost arestat și cercetat dar s-a decis eliberarea sa pe chezașie. Profesorul Costache Stancovici-Branisteanu, implicat și el în evenimentele de la 1848, nu a fost încarcerat dar a dus o existență precară așa cum reiese dintr-o scrisoare adresată domnitorului Barbu Știrbey fiind nevoit să suporte prigoana și vexațiunile noului regim. Prigoana împotriva dascălilor implicați în revoluția pașoptistă se v-a încheia după 1850 atunci când se vor deschide și școlile iar pregătirea școlară v-a reintra în normalitate.

Marcela Mrejeru

Comments are closed.