Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Despre turismul balnear din primul sfert al secolului XIX

Despre turismul balnear din primul sfert al secolului XIX

Submitted by on 4 June 2015articol citit de 1,277 ori | No Comment

Apropierea începerii sezonului estival poate să sugereze şi întrebări legate de apariţia în zona noastră a practicii de a merge la băi. Cu ocazia cercetărilor efectuate pentru a afla ce fel de practici legate de arhivă existau în administraţie după aplicarea Regulamentului Organic în anul 1831, au fost depistate două documente care fac referire la practica amintită mai sus, ambele datând din anul 1832 dar se referă la evenimente petrecute în anul 1831. Fără a face o cercetare amănunţită pe această temă putem spune că acestea sunt o mărturie a vechimii practicii turismului balnear prin părţile Gorjului.

Cu circa două secole în urmă, românii cu stare erau obligați să aleagă ”țara nemțească” pentru a se trata

Cu circa două secole în urmă, românii cu stare erau obligați să aleagă ”țara nemțească” pentru a se trata

Două documente despre băile din „Ţara Nemţească”

Din păcate pentru cercetarea istorică, înainte de anul 1831 ni s-au păstrat foarte puţine documente create de instituţiile administrative locale şi judeţene tocmai datorită faptului că nu exista obligativitatea păstrării şi depunerii acestora de către dregători, fiind perioada „arhivei la purtător” şi nu a „arhivei de registratură” de când documentele se fac în mai multe exemplare, unul dintre acestea fiind păstrat ca şi copie martor la instituţia emitentă.
Depistarea în fondul arhivistic „Tribunalul Judeţului Gorj” a unui dosar referitor la identificarea arhivei fostului Isprăvnicat al Judeţului Gorj pentru a fi depusă la „Arhiva Ţării” ilustrează cel mai bine practicile legate de păstrarea actelor din administraţia şi justiţia acelor vremuri. Existenţa unei corespondenţe purtate cu cinci foşti condicari sau vechili de condicari este dovada clară că arhiva nu se mai găsea în localul în care funcţiona actuala judecătorie sau o altă instituţie publică.
Îndeplinirii poruncii emise de Marea Logofeţie a Dreptăţii (echivalentul Ministerului Justiţiei de astăzi),ne oferă şi informaţii legate de plecarea la băi în „Ţara Nemţesacă” a unui funcţionar.
Reproducem mai jos cele două răspunsuri din care rezultă cele precizate mai sus respectând ortografia vremii:
„Nr. 489
Cinstitului. Prezident al Judecătorii Judeţului Gorj
Primii cu plecăciune otnoşenia (poruncă n.a.) de supt n.728 alăturat şi copia scoasă după porunca Cinstitei Mari Logofeţii a Dreptăţii de supt nr. 11284 coprinzătoare că de către Înalt Ecselenţia Sa Deplin Înputernicitul Prezident al Divanurilor este îndatorată Preacinstita Mare Logofeţie a primi toate hârtiile, condici şi orice alte înscrisuri depusă du pă vremi ipodesăeri pă la toate desfiinţatele judecătorii din prinţipat şi că iarăşi de către Ecselenţia Sa să cere vidomostă (listă n.a.) de câte pricini politiceşti şi criminaliceşti s-au cercetat pă la toate desfiinţatele judecătorii în vremea ocârmirii fostului domn Grigore Ghica şi de la venirea armii pănă acum, scriindu-mi-să ca să trimiţ şi însumi toate hârtiile ce vor fi asupră-mi în câtă vreme m-am aflat condicari, osăbit cele din vremea cârmuirii domniei şi osăbit cele din vremea armii. Cu plecăciune răspunz dumitale că toate hârtiile ce au fost asupră-mi din vremea ocârmuirii domnii adică condici, porunci ale stăpânirii de atunci şi orice alte hârtii înpreună cu pravila după rânduiala de atunci le-am teslimatisit (predare n.a.) în mâna condicarului ce venisă în locu-m răposat Gheorghe Manolăchescul , în locul căruia apoi au fost condicari dumnealui Dincă Roşianu, iar în 1931 viindu-m porunca Cinstitei Mari Logofeţii ca să caut această slujbă a condicării, peste patru luni, adică la luna lui mai. Dintr-acel leat întrebuinţat fiind de am mers la Băile Mehadia me-am lăsat vechil în locu-mi pe logofătul Nicolae Tetileanu ce să află acum reghistrator la Cinstita Ocârmuire a judeţului şi când m-am întors de la băi m-am găsit desfiinţat nerămâind nici un fel de hârtie asupră-mi. După cinstita poruncă făcui scrisoare logofătului Nicolae ca de va fi rămas asupră-i hârtii să le teslematisească dumneata cu foae supt iscălitură.
Anul 1832, săptvr. 29
Cinstitului. Prezident al Judecătorii de Întâia Cercetare Judeţului Gorj
Cu plecăciune primind otnoşenia Cinstitului Prezident din 28 ale următorului cu nr. 736 şi cu osăbită copie din 23 tot ale următorului supt nr. 11284 a Preacinstitei Mari Logofeţii a Dreptăţii coprinzătoare, că după pliroforia ce s-au luat eu aş fi fost stătut condicari la acest judeţ de la venirea armii rusianeşti încoace şi că orice hârtie, condici şi ori alte înscrisuri depusă du pă vremi de către ipodesieri pă la desfiinţatele judecătorii ce au fost să să dea acum la canţelaria judecătorii a se face urmare cu dânsele după porunca acesteia, după care pătrunzându-mă cu tot duhul copiei cum şi din otnoşenia ce mi să face răspunzi cu plecăciune că eu aflându-mă condicari în leat ‘830 şi câteva luni din leat ‘829. După ce m-am lipsit dintr-această treabă, cu porunca Cinstitei Logofeţii , după acea vreme orânduindu-să în locu-mi condicari dumnealui Răducan Busuioceanul. I-am făcut tot lui toate hârtiile, condicile şi alte înscrisuri ce să lucraseră pe acea vreme nerămânând asupră-mi nici un cusur. Când atunci numitul Busuiocean fiind întrebuinţat de băile ţării nemţăşti dumnealui lăsasă vechil (ajutor n.a.) pă logofăt Nae Tetileanu ce să află acum răgistrator la canţelaria Ocârmuirii căruia cinstitul Prezident îi va face întrebarea cea cuvincioasă, iar eu după supusa datorie nu lipsesc cu plecăciune a răspunde. 832 săptvr. 30”

Ion Hobeanu

Comments are closed.