Ultimul studiu Eurobarometru dat publicităţii la sfârșitul lunii februarie arată că 80% dintre români apreciază situaţia economiei ca fiind în continuare destul de proastă sau foarte proastă.
Mai grav este că unii dintre specialiştii în materie de economie și finanțe, și trecem la un alt nivel de analiză, cred că „economia românească este stabilă şi sănătoasă în acest moment şi este pregătită pentru investiţii profitabile solide și pe termen lung”. Declaraţia îi aparţine guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, cel despre care am scris și cu alte ocazii. Dacă nu am cunoaşte despre ce „stabilitate” (impusă de Uniunea Europeană şi F.M.I.) vorbim, nici nu am crede că distinsul guvernator prezintă situaţia economiei din România, dar ne grăbim să îi oferim o replică „sănătoasă”. A vedea economia noastră stabilă şi sănătoasă, fie sunt luați drept „proști” cei 80% care apreciază situaţia economiei ca fiind în continuare „destul de proastă sau foarte proastă”, fie distinsul nostru guvernator reprezintă alte interese şi în ambele situaţii este destul de gravă poziţia sa.
Revenind la studiul nostru de la începutul acestui editorial, să mai adăugăm că la nivelul întregii Uniuni Europene aprecierile negative faţă de situaţia economică actuală sunt majoritar negative. Astfel, 70% din cetăţenii statelor U.E. au o părere proastă sau foarte proastă faţă de situaţia actuală a economiei lor naţionale. Eurobarometrul arată că nivelul de apreciere al situaţiei economiei în România este de 4%, adică de şapte ori mai mic decât media la nivelul U.E. (28%).
În încheierea editorialului ar mai fi de spus că în România anului 2015, nu parcurgem doar o perioadă de post-criză economică, ci și una socială, morală şi politică, de încredere, de credibilitate, de autoritate şi nu în ultimul rând de soluţii. Acestea din urmă sunt cele care lipsesc cu desăvârşire, sau au fost transformate în unele de compromis.
