Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Distrugeri de arhive ale instituțiilor gorjene (II)

Distrugeri de arhive ale instituțiilor gorjene (II)

Submitted by on 5 May 2015articol citit de 1,500 ori | No Comment

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, înfiinţat în anul 1951, păstrează în depozitele sale circa 5 km de documente referitoare la istoria localităţilor, a instituţiilor şi personalităţilor acestui judeţ, datând din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea. Această cantitate reprezintă o mică parte din arhivele instituţiilor politice, administrative, culturale şi sociale, care au funcţionat de-a lungul timpului în ţinutul Jiului de Sus. Părți importante din arhivele gorjene au dispărut ca urmare a evenimentelor importante pe care le-a traversat țara în această perioadă sau din indolență.

Bogăția arhivelor gorjene a suferit pagube iremediabile în secolul trecut

Bogăția arhivelor gorjene a suferit pagube iremediabile în secolul trecut

O parte din documentele care au scăpat de război şi incendii îşi vor găsi sfârşitul în urma Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 27349 din 14 martie 1941: ,,…Ministrul luând hotărârea să vândă prin licitaţie publică, hârtia maculatură de la toate instanţele judecătoreşti din ţară, am onoare a vă ruga să binevoiţi a dispune ca acel Tribunal să înainteze, cât mai urgent posibil, un tablou cuprinzând cantitatea de hârtie maculatură ce urmează a fi vândută la fiecare instanţă şi serviciile justiţiei din judeţul dumneavoastră. Ni se va preciza totodată din ce anume se compun deşeurile de hârtie (dosare, monitoare oficiale, cartoane, cărţi scoase din uz etc.) indicându-se pentru fiecare categorie cantitatea aproximativă”. Conformându-se ordinelor primite, instanţele gorjene vor raporta, rând pe rând, în aprilie 1941, cantităţile de documente trimise la topit. Astfel 400 kg dosare şi 800 kg Monitoare oficiale de la Tribunalul Gorj secţia I şi 800 kg dosare, 200 kg registre şi cărţi cartonate şi 500 kg Monitoare oficiale de la secţia II vor lua drumul D.C.A – ului. La acestea se vor adăuga 1500 kg dosare de la Parchetul Gorj şi 100 kg de la Cabinetul II Instrucţie (nu se precizează dacă este vorba de dosare sau registre). Judecătoria Rurală Novaci a fost singura instanţă care, pe lângă cantităţile de documente distruse, a raportat şi anii extremi: 2000 kg ,,dosare vechi de la 1861-1908”, 500 kg ,,registre vechi 1867-1908’’ şi 500 kg Monitoare oficiale.
Deşi Legea Arhivelor Statului fusese adoptată încă din 1925 şi interzicea distrugeri de documente fără acordul acestei instituţii, nici ordinul ministrului justiţiei, nici corespondenţa dintre Tribunal şi judecătorii nu pomenesc nimic de acest aspect. Legea era ignorată tocmai de cei chemaţi să asigure respectarea ei. Din raportările judecătoriilor ne dăm seama de cantitatea imensă de documente distrusă cu această ocazie: 14 450 kg dosare şi 3 440 kg registre. Probabil că majoritatea documentelor erau dosare penale şi registre de corespondenţă, dar este sigur faptul că atunci s-au distrus şi o bună parte din documentele cu valoare istorică, care astăzi lipsesc din depozitele Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, unde ar fi trebuit să ajungă.

Nici arhivele școlilor nu au scăpat

O soartă la fel de vitregă au cunoscut-o fondurile arhivistice ale instituţiilor şcolare din judeţul Gorj. Conform ,,Tabloului statistic despre situaţia şcolară din timpul ocupaţiei în anul şcolar 1916-1917, din jud. Gorj” arhiva şcolilor din localităţile Pruneşti, Aninişi, Băleşti, Rasova, Bâlteni, Bârseşti, Bobu, Bumbeşti-Piţic, Ciocadia, Copăcioasa, Musculeşti, Poenari, Răşina, Romaneşti, Roşia Jiu, Amaradia, Sâmbotin, Stejerei, Stolojani, Turbaţi, Drăgoeşti, Turburea, Turcenii de Jos, Turcenii de Sus, Stolojani, Vlăduleni, Moi şi Zorleşti a fost distrusă de ocupant, iar arhiva şcoliilor din localităţile Bălceşti, Bârzeiu de Pădure şi Stroieşti se afla într-o stare rea sau deteriorată. De asemenea localurile Şcolii de Băieţi nr. 1, Şcolii de Băieţi nr. 2 şi Şcolii de Fete nr. 2 au fost ocupate de germani, iar arhiva distrusă. Muzeul Gorjului, înfiinţat în anul 1894, printre primele din ţară, a fost practic desfiinţat în urma invaziei germane: ,,mobilier, hrisoave vechi, colecţii de minerale şi plante şi pietre, vase, icoane, cărţi din bibliotecă, fotografii, ouă încondeiate, animale împăiate şi insecte, distrus completamente, rămânând numai câteva documente şi prea puţine obiecte vechi ce s-au adunat târziu prin aprilie 1917 în două lăzi din iniţiativa profesorului de religie rămas în teritoriul ocupa.
Cea mai importantă arhivă, care a fost distrusă, a fost, indiscutabil, cea a Prefecturii Judeţului Gorj. În prezent, din perioada 1896-1940, singurele documente care s-au păstrat sunt, cu puţine excepţii, ştatele de plată ale salariilor personalului. Pentru perioada 1836-1940 nu există decât un număr de 199 de dosare şi registre, în condiţiile în care numai pentru anul 1835 sunt înregistrate 150 de unităţi arhivistice.
Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale păstrează doar o parte din arhivele instituţiilor care au funcţionat de-a lungul timpului, majoritatea documentelor pierzându-se din cauza războiului, a incendiilor sau a reciclării. Astfel s-au pierdut informaţii inestimabile referitoare la istoria Gorjului, o parte din aceste distrugeri fiind consemnate de documente, iar despre altele, probabil, nu vom afla niciodată.

Cristian Grecoiu

Comments are closed.