Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” Ceauru-Bălești în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj, Filiala Gorj a Societăţii de Ştiinţe Istorice, Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru”, Fundația Cultural-Științifică ”General Gheorghe Magheru” și Asociația ȘCOALA GORJEANĂ, a organizat sâmbătă, 25 aprilie 2015, ediția a II-a a Concursului de Istorie ”Gheorghe Magheru”. Juriul Concursului a fost coordonat de: prof. Grigore Alexandrescu-inspector școlar-Președinte; jr. Daniel Cismașu-reprezentant al Serviciului Județean Gorj al Arhivelor Naționale-Vicepreședinte; prof. dr. Marius Buzera-director Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru”-Vicepreședinte.
Competiția face parte din proiectul educațional ”Moștenirea Magherilor” implementat de Școala Gimnazială ”Antonie Mogoș” și Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru”, manifestare aflată în Calendarul județean al activităților extrașcolare pentru anul școlar 2014-2015. Concursul are drept scop promovarea ideilor de competiţie şi performanţă în studiul istoriei, stimulând interesul tinerilor cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru trecutul istoric al acestor meleaguri, pentru personalități și modele din istoria națională.
Elevii au primit premii în bani de la Fundația Cultural-Științifică ” Gheorghe Magheru” dar și cărți și reviste oferite de Asociația ”Școala Gorjeană”.
Premiați cu bani și cărți
Câștigătorii Concursului Județean ”Gheorghe Magheru” au fost următorii:
-locul I Echipajul Școlii Gimnaziale ”Antonie Mogoș”Ceauru-Bălești (Bălăcescu Andreea, Băzăvan Anca, Holt Ștefania), pregătit de profesor Cornel Șomîcu, referat ”135 de ani de la moartea generalului Gheorghe Magheru”.
-locul II Echipajul Școlii Gimnaziale ”Ion Vâlceanu” Dragotești(Sârbulescu Mihaela Georgiana, Stăic Amalia Monalisa, Cârciu Petre Iulian), pregătit de prof. Angelica Necșulea, referat ”Alexandrina Magheru”.
-locul III Echipajul Școlii Gimnaziale ”Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu( Țiu Ema, Schintee Mihai, Croitoru Elena), pregătit de prof. Liviu Groșanu, referat ”Gheorghe Magheru-un haiduc în vâltoarea revoluțiilor”.
-locul III Echipajul Școlii Gimnaziale Arcani(Popescu Denisa, Burlica Leontina, Mercioiu Violeta), referat ”Gheorghe Magheru”.
Au existat și trei mențiuni:
-Echipajul Școlii Gimnaziale Padeș (Licăreți Alexandru-Dragoș, Micu Răzvan-Ionuț, Ștefănescu Andreea), profesor coordonator Victoria Drând, referat ”Familia Magheru în Istoria Românilor”.
-Echipajul Școlii Gimnaziale Albeni (Fierăscu Alexandra, Pistrițu Marius, Cinteză Alexandru), coordonat de profesor Teodor Voicu, referat ”Gheorghe Magheru și familia sa-repere culturale ale comunei Albeni”.
-Echipajul Școlii Gimnaziale Dănești (Blidea Alexandru Tudorel, Cernătoiu Denisa, Tîrziu Alexandra), coordonator profesor Dorel Șorop, referat ”Personalitatea lui Gheorghe Magheru”
Sfârșitul lui Gheorghe Magheru
Generalul Gheorghe Magheru se va stinge din viaţă la 23 martie 1880. O zi mai târziu, în şedinţa solemnă a Camerei Deputaţilor, C.A.Rosetti, îl invoca pe defunct: „Toată viaţa lui generalul Gheorghe Magheru a luptat pentru dreptate şi libertate şi a avut fericirea că a murit sărac într-o cameră din hotelul DACIA, dar fericit că a văzut România liberă şi independentă”.
Bătrânul general s-a bucurat măcar la finalul vieţii de recunoaşterea întregii clase politice. După cum aflăm din presa vremii şi din documentele de arhivă, inclusiv din cele de la Gorj, s-a decretat doliul naţional trei zile iar cheltuielile de înmormântare au fost suportate de către stat. Aflăm acest lucru şi din memoriile lui M. Theodorian –Carada care scria despre acest eveniment că „la moartea Magherului, Parlamentul a luat doliu pentru trei zile. Aşa a fost cinstit cel mai popular dintre eroii redeşteptării naţionale”.
Funeraliile au avut două etape mari, una la Bucureşti iar alta în Gorjul natal. La cea de la Bucureşti, ceremonia religioasă s-a făcut la Biserica Sfântul Gheorghe Nou iar cuvântarea funebră a fost ţinută de deputatul oltean Gheorghe Chiţu. La Bucureşti i-a avut aproape pentru ultima oară pe toţi oamenii politici importanţi, membrii ai celor două camere ale Parlamentului şi guvernul în frunte cu primul ministru I.C.Brătianu.
Cortegiul funerar a străbătut, potrivit relatărilor vremii, strada Lipscani, Calea Victoriei şi Calea Griviţei până la Gara de Nord într-un decor impresionant multiplicat de prezenţa a numeroşi spectatori, militari şi muzici militare. Nu au lipsit salvele de tun şi sunetele de clopot de la bisericile din zonă.
Trenul mortuar a plecat din Gara de Nord şi s-a oprit la Filiaşi deoarece calea ferată se oprea în acel loc. De aici, carul funebru s-a îndreptat spre Târgu-Jiu unde au avut loc alte ceremonii. Trupul generalului îşi doarme somnul de veci lângă cel al fiului Ghiţă în Cimitirul Oraşului.
Daniel Drumen
