Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Distrugeri de arhive ale instituțiilor gorjene (I)

Distrugeri de arhive ale instituțiilor gorjene (I)

Submitted by on 23 April 2015articol citit de 1,056 ori | No Comment

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, înfiinţat în anul 1951, păstrează în depozitele sale circa 5 km de documente referitoare la istoria localităţilor, a instituţiilor şi personalităţilor acestui judeţ, datând din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea. Această cantitate reprezintă o mică parte din arhivele instituţiilor politice, administrative, culturale şi sociale, care au funcţionat de-a lungul timpului în ţinutul Jiului de Sus. Părți importante din arhivele gorjene au dispărut ca urmare a evenimentelor importante pe care le-a traversat țara în această perioadă sau din indolență.

Din nefericire, arhivele gorjene păstrează doar o parte din tezaurul documentar al județului

Din nefericire, arhivele gorjene păstrează doar o parte din tezaurul documentar al județului

Cauzele principale pentru care istoria Gorjului este vitregită de izvoarele sale sunt distrugerile cauzate de armatele Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial şi, ulterior, în perioada interbelică, nepăsarea şi indolenţa celor care au dat la topit arhive întregi sau le-au păstrat în condiţii precare.

Atrocitățile războiului

Majoritatea primăriilor raportează, ca principală cauză a lipsei documentelor din arhiva proprie, invazia armatelor inamice în timpul primului război mondial. Este vorba, mai precis, de comunele Alimpeşti, Baia de Fier, Bărbăteşti, Bengeşti, Bumbeşti-Piţic, Cărpinişi, Ciocadia, Creţeşti, Drăgoeşti, Jupâneşti, Pojogeni, Polovragi, Roşia de Amaradia, Sârbeşti, Scoarţa şi Târgu-Cărbuneşti. O altă cauză a distrugerii arhivei este lipsa unui local propriu, aşa cum raportează primăriile Novaci (,,…din cauza deselor mutări a localului primăriei, comuna neavând local propriu”) şi Pociovaliştea (distrusă ,,prin strămutare”). O singură comună, Albeni, raporteză că ,,…în 1949 a ars o parte din arhiva veche din ordin” şi doar cinci comune, Bobu, Negoeşti, Prigoria, Săcelu şi Zorleşti declară că nu au arhivă pierdută.
Distrugerile suferite în timpul războiului de arhiva Tribunalului Gorj sunt atestate şi de documentele păstrate în acest fond. Astfel, în mai 1918, s-a întocmit ,,Inventarul dosarelor ce s-au găsit lipsă la facerea lui, cu ocazia verificării actelor depozitate în arhivă’’ din care aflăm că au fost distruse 172 de dosare din perioada 1887-1912, 46 dosare din anul 1912, 119 dosare din anul 1913, 228 dosare din anul 1914, 306 dosare din anul 1915 şi 382 dosare din anul 1916. La 30 aprilie 1919 se întocmeşte un nou ,,Inventar de dosarele şi registrele ce s-au găsit lipsă din arhiva Tribunalului Gorj, secţia a II-a în urma invaziei armatelor austro-ungare din anul 1916-1917, cu ocaziunea verificării şi aranjării arhivei”, care înregistrează următoarele dosare distruse: 166 dosare din perioada 1887-1912, 34 dosare din anul 1912, 125 dosare din anul 1913, 252 dosare din anul 1914, 324 dosare din anul 1915, 34 de dosare de tutele, 9 registre din perioada 1914-1916, 36 de dosare corespondenţă din perioada 1912-1916 şi 16 registre incomplete din aceiaşi perioadă.
La 26 decembrie 1918, Petru N. Gheorghiu, judecătorul Ocolului Rural Novaci, întocmeşte un nou proces-verbal din care rezultă că „ … armatele Puterilor Centrale din momentul ocupaţiunei şi până la evacuare au cauzat acestei autorităţi următoarele pagube: în arhiva judecătoriei au distrus mai mult de jumătate din numărul dosarelor şi registrelor ce se găseau făcând focul cu ele, iar registrele ce au mai rămas le-au rupt capetele pentru a face pachete în care trimiteau merinde în Germania. Aceasta în timpul cât au ocupat localul judecătoriei pe care îl făcuseră cazarmă. La plecarea din local au încărcat două care cu dosare pe care le-au dus pe munte tot pentru făcut focul. Toate actele de valoare depuse spre conservare la judecătorie au fost distruse împreună cu registrul în care erau trecute. Valoarea acestor acte şi recipise după câte îmi reamintesc s-a ridicat la suma de aproximativ zece mii lei”.
Cea mai importantă arhivă, care a fost distrusă, a fost, indiscutabil, cea a Prefecturii Judeţului Gorj. În prezent, din perioada 1896-1940, singurele documente care s-au păstrat sunt, cu puţine excepţii, ştatele de plată ale salariilor personalului. Pentru perioada 1836-1940 nu există decât un număr de 199 de dosare şi registre, în condiţiile în care numai pentru anul 1835 sunt înregistrate 150 de unităţi arhivistice. (Va urma).

Cristian Grecoiu

Comments are closed.