Democrația pumnului în gură

Loading

Vă mai aduceți aminte de parlamentara portocalie care se adresa Opoziției de odinioară cu formula ”Ciocul mic, acum noi suntem la putere!”? Din păcate, deși au trecut ceva ani de atunci lucrurile nu s-au schimbat deloc. În momentul când sunt ”în capul trebii”, politicienii români uită că aceste poziții sunt efemere și apoi acuză practicile ”dictatoriale” la ceilalți. Lucrurile se repetă obsesiv și nu învățăm nimic din aceste lucruri. PSD-ul în epoca Dragnea a fost acuzat de multe făcute sau închipuite de niște liberali ”virtuoși” care de aproape un an au constatat că totul este posibil în politica românească și că ei ar trebui să fie cei mai tari din spațiul românesc.

Liberalii dețin la acest moment toate pârghiile de conducere ale statului cu excepția Parlamentului, ales democratic în 2016. Subliniem acest lucru pentru că în entuziasmul lor, destul de puțin democratic, liberalii și-ar dori ca această instituție fundamentală a statului, puterea legislativă a țării, să li se supună pe motiv că ei au Președinția și Guvernul. Lăsând la o parte că ar fi o prostie ca toate elementele democratice ale statului să fie în acceași ”mână” politică, ne aflăm în intervalul legal de patru ani al Legislativului între scrutinurile de alegeri. Ar fi poate de întrebat de ce un partid și un guvern de 20-25%  în Parlament conduce un stat și cât de democratic este acest lucru? Pandemia a salvat România de o altă situație care ne-ar fi întors cu 70-80 de ani în urmă, adică avem întâi guvernul care organizează alegerile care să îi confirme majoritatea. Așa că în momentul când președintele Klaus Iohannis sau premierul Ludovic Orban se plâng de najoritate să înțelegem că e vorba de campanie electorală, democrația fiind pe voturi și majorități rezultate ale unor alegeri la termen, după cum a fost construită Constituția României.

Puterea, indiferent care, încearcă să își anihileze atât adversarii politici cât și Justiția. Așa a încercat Liviu Dragnea, așa încearcă și liberalii prin atacurile la Curtea Constituțională, Avocatul Poporului și structurile M.A. I. care nu au fost încă preluate la nivel de conducere. Parchetele, Înalta Curte și toate celelalte structuri sunt conduse de oameniți numiți în funcție de președintele României. Așa  că în momentul când vedem atacuri ale politicului la adresa CCR, Avocatul Poporului sau Parchet, după soluția în dosarul ”10 august” să privim lucrurile ca momente de campanie electorală, altfel politienii respectivi ar trebui să plece acasă.

Indiferent de culoarea politică, politicienii ar trebui să înțeleagă că democrația nu trebuie să însemne ”pumni în gură”, la propriu și la figurat, pentru adversarii politici!