Constantin Stanciovici la Târgu-Jiu

Loading

Revenim în acest număr cu un scurt rezumat al activităţii didactice a lui Constantin Stanciovici-Brănişteanu, activitate pe care a desfăşurat-o cu o foarte mare dificultate încă de la sosirea sa pe aceste meleaguri.

Târgujienii îi păstrează amintirea şi printr-un bust ridicat în urmă cu câţiva ani
Târgujienii îi păstrează amintirea şi printr-un bust ridicat în urmă cu câţiva ani

După sosirea sa în oraşul Târgu Jiu la recomandarea Eforiei Şcolilor Naţionale, tânărul profesor Constantin Stanciovici a trebuit să se confrunte cu nenumăratele lipsuri referitoare la buna funcţionare a şcolii publice din oraş care din păcate nu avea nici local propriu. Pentru aceasta prin adresa cu care a fost investit se recomanda în acelaşi timp ca Magistratul oraşului să sprijine pe profesor în ceea ce ţinea de profesia sa mai ales în dotarea şcolii şi deschiderea fără nici o întârziere a cursurilor. Deşi numirea profesorului Constantin Stanciovici s-a făcut începând cu data de 1 aprilie 1832 acesta s-a prezentat în oraşul Târgu Jiu abia la 13 aprilie acelaşi an însă chiar şi la această dată localul ales pentru şcoală nefiind amenajat în vederea începerii cursurilor a fost nevoie ca Magistratul oraşului în persoana medelnicerului Răducan Sărdănescu să roage dorobanţii de aici să aducă cinci meşteri dulgheri din cuprinsul judeţului în vederea definitivării lucrărilor necesare localului de şcoală pentru începerea cât mai grabnică a cursurilor.

Primul dascăl la prima şcoală

Primul local al şcolii publice din Târgu Jiu a fost închiriat de la Uţa Măldăreasca, bunica celei de-a doua soţii a lui Constantin Stanciovici şi se afla în strada Tudor Vladimirescu însă în tot timpul cât aici a funcţionat şcoala au fost în permanenţă probleme legate de achitarea chiriei cât şi pentru reparaţiile ce trebuiau făcute acestui imobil din cauza neînţelegerii locuitorilor datori a achita taxele pentru întreţinerea profesorului şi şcolii. Prin anul 1833 deputatul judeţului fiind stolnicului Barbu Viişoreanu, mare proprietar din Copăceni-Corneşti ce ţine astăzi de comuna Băleşti, a solicitat pentru prima dată printr-o listă de lucrări necesare în judeţul Gorj, Departamentului Treburilor din Lăuntru şi alocarea de fonduri în vederea construirii aici a unui local propriu pentru şcoală, lucru care însă avea să se realizeze mult mai târziu în oraşul Târgu Jiu. Tot în acea perioadă primii membrii ai Comitetului şcolar au fost ocârmuitorul judeţului în persoana logofătului V. Conţescu împreună cu medelnicerul Grigore Bâlteanu, primul socru al profesorului Constantin Stanciovici. Din cauza numeroaselor impedimente ivite la vremea respectivă referitoare la bunul mers al şcolii publice, în anul 1834 la doar doi ani după instalare, tânărul profesor Constantin Stanciovici a fost pe punctul de a fi transferat în alt judeţ însă prin stăruinţa aceluiaşi medelnicer Grigore Bâlteanu, împreună cu numeroşi orăşeni, care au adresat o petiţie Eforiei Şcolilor Naţionale prin care au solicitat ca profesorul şcolii publice din oraşul Târgu Jiu să nu fie transferat, acesta a rămas în continuare să predea cursuri elevilor de aici.
Referitor la bunul mers al învăţământului în toată perioada cât a fost profesor şi chiar după aceea, Constantin Stanciovici s-a implicat activ în buna desfăşurare a cursurilor prin asigurarea în permanenţă atât a condiţiilor în care se desfăşurau cursurile cât şi în asigurarea materialului didactic necesar pregătiri didactice a elevilor ce frecventau cursurile şcolii orăşeneşti închiriind astfel de câte ori era nevoie diferite case din Târgu Jiu care să asigure condiţiile necesare bunului mers al învăţământului de aici, printre proprietarii de imobile în care a funcţionat şcoala din oraş numărându-se şi Lăudat Frumuşanu sau Barbu Gănescu. În anul 1840 pe lângă şcoală a înfiinţat şi o bibliotecă şcolară pentru început cu un număr de 86 volume achiziţionate tot din iniţiativa sa iar de multe ori folosea şi bani personali în achiziţionarea de diferite materiale didactice sau mobilier necesar bunului mers al instituţiei.
Din păcate în anul 1841, profesorul Constantin Stanciovici a fost transferat în oraşul Slatina cu toate insistenţele şi demersurile făcute de boierii şi negustorii oraşului către Eforia Şcolilor Naţionale fiind înlocuit cu profesorul Alexandru Nicu Craiovescu. A revenit în învăţământul din Târgu Jiu abia în anul 1850 atunci când tot locuitorii oraşului au solicitat acest lucru iar şcoala a deschis-o tot în casele Uţei Măldăreasca din strada Tudor Vladimirescu, acolo unde a funcţionat şi prima dată.
Daniel Cismaşu