Constantin Stanciovici și familia sa (IV)

Loading

Despre viaţa şi activitatea ilustrului dascăl Constantin Stanciovici se pot scrie foarte multe, însă în acest serial ne dorim doar o scurtă prezentare în special a familiei acestuia cât şi a câtorva din realizările sale profesionale atât de dascăl cât şi de edil al oraşului Târgu Jiu dar mai ales de cetăţean.

Constantin Stanciovici îşi află  sfârşitul în seara zilei de 3 noiembrie 1893
Constantin Stanciovici îşi află sfârşitul în seara zilei de 3 noiembrie 1893

După o viaţă tumultoasă presărată cu numeroase satisfacţii atât pe plan familial cât şi profesional, primul profesor al şcolii publice şi totodată primul primar al oraşului Târgu Jiu, ilustrul Constantin Stanciovici îşi află şi el sfârşitul în seara zilei de 3 noiembrie 1893 la orele 8,30 în casa sa din strada Griviţa, suburbia albastră în vârstă de 79 ani. Moartea a fost verificată de doctorul Mihail Dobrescu iar martorii ceruţi de lege au fost funcţionarii Piscureanu Constantin în vârstă de 52 ani şi Berindei Ion în vârstă de 49 ani.

Recurs la arhive

Un ultim document depistat în Colecţia Registre Stare Civilă – Primăria oraşului Târgu Jiu este actul de căsătorie din data de 6 februarie 1904 încheiat între Gheorghe C. Stanciovici în vârstă de 31 ani şi 10 luni, funcţionar din Târgu Jiu, fiul decedatului Constantin şi al lui Elena în vârstă de 68 ani, pensionară şi Ana I. Fărcăşescu în vârstă de 18 ani şi 4 luni, născută la data de 6 octombrie 1885 în comuna Teleşti din judeţul Gorj, fiind fiica defunctului Ion Fărcăşescu şi proprietăreasa Anastasia în vârstă de 49 ani din aceiaşi localitate. Cei patru martori prezenţi la celebrarea acestei căsătorii au fost Dimitrie C. Harisescu în vârstă de 45 ani, Ştefan Dobriţescu în vârstă de 44 ani , Carol C. Hertzbucner de 37 ani şi Ion Fişer de 33 ani, toţi funcţionari din Târgu Jiu. Din păcate această căsătorie a durat până la data de 18 iunie 1911 când cei doi prin sentinţa de divorţ cu numărul 84 a Tribunalului Judeţean Gorj s-au despărţit.

În slujba școlii gorjene

Pe plan profesional după sosirea sa în oraşul Târgu Jiu la recomandarea Eforiei Şcolilor Naţionale, tânărul profesor Constantin Stanciovici a trebuit să se confrunte cu nenumăratele lipsuri referitoare la buna funcţionare a şcolii publice din oraş care din păcate nu avea nici local propriu. Pentru aceasta prin adresa cu care a fost investit se recomanda în acelaşi timp ca Magistratul oraşului să sprijine pe profesor în ceea ce ţinea de profesia sa mai ales în dotarea şcolii şi deschiderea fără nici o întârziere a cursurilor. Deşi numirea profesorului Constantin Stanciovici s-a făcut începând cu data de 1 aprilie 1832 acesta s-a prezentat în oraşul Târgu Jiu abia la 13 aprilie acelaşi an însă chiar şi la această dată localul ales pentru şcoală nefiind amenajat în vederea începerii cursurilor astfel încât a fost nevoie ca Magistratul oraşului, medelnicerul Răducan Sărdănescu, să roage dorobanţii de aici să aducă cinci meşteri dulgheri din cuprinsul judeţului în vederea definitivării lucrărilor necesare localului de şcoală pentru începerea cât mai grabnică a cursurilor.
Primul local al şcolii publice din Târgu Jiu a fost închiriat de la Uţa Măldăreasca, bunica celei de-a doua soţii a lui Constantin Stanciovici şi se afla în strada Tudor Vladimirescu însă în tot timpul cât aici a funcţionat şcoala au fost în permanenţă probleme legate de achitarea chiriei cât şi pentru reparaţiile ce trebuiau făcute acestui imobil din cauza neînţelegerii locuitorilor datori a achita taxele pentru întreţinerea profesorului şi şcolii. Prin anul 1833 deputatul judeţului în persoana stolnicului Barbu Viişoreanu, mare proprietar din Copăceni-Corneşti ce ţine astăzi de comuna Băleşti, solicită pentru prima dată printr-o listă de lucrări necesare în judeţul Gorj, Departamentului Treburilor din Lăuntru şi alocarea de fonduri în vederea construirii aici a unui local propriu pentru şcoală lucru care însă avea să se realizeze mult mai târziu în oraşul Târgu Jiu. Tot în acea perioadă primii membrii ai Comitetului şcolar au fost ocârmuitorul judeţului în persoana logofătului V. Conţescu împreună cu medelnicerul Grigore Bâlteanu, primul socru al profesorului Constantin Stanciovici. Din cauza numeroaselor impedimente ivite la vremea respectivă referitoare la bunul mers al şcolii publice, în anul 1834 la doar doi ani după instalare, tânărul profesor Constantin Stanciovici a fost pe punctul de a fi transferat în alt judeţ însă prin stăruinţa aceluiaşi medelnicer Grigore Bâlteanu, împreună cu numeroşi orăşeni, care au adresat o petiţie Eforiei Şcolilor Naţionale prin care au solicitat ca profesorul şcolii publice din oraşul Târgu Jiu să nu fie transferat. (Va urma)

 

Daniel Cismașu