Despre viaţa şi activitatea ilustrului dascăl Constantin Stanciovici se pot scrie foarte multe, însă în acest serial ne dorim doar o scurtă prezentare în special a familiei acestuia cât şi a câtorva din realizările sale profesionale atât de dascăl cât şi de edil al oraşului Târgu Jiu dar mai ales de cetăţean.
O altă fiică despre care am vorbit mai sus şi anume Alexandrina, după cum spuneam, s-a căsătorit cu boierul Cornelie/Corniţă Bălăcescu cu care a avut mai mulţi copii, astfel la doar un an de la căsătorie aceasta a dat naştere unei fiice căreia i-au dat prenumele „Eftimia” născută la data de 27 iunie 1859 şi botezată la 23 iulie acelaşi an de către Ioan Maghieru. În următorul an s-a născut şi un fiu pe nume „Dimitrie”, mai precis la data de 8 octombrie 1860 care a fost botezat la data de 16 octombrie acelaşi an de către chiar eroul revoluţiei române de la 1848, Gheorghe Magheru. A urmat apoi „Speranţa” născută la 10 februarie 1862 şi botezată la 18 februarie acelaşi an de către Polixenia Sâmboteanu. La o diferenţă mai mare decât de obicei s-a născut „Gheorghe”, adică la 21 noiembrie 1867, fiind născut în casa părinţilor săi din strada Centrală din Târgu Jiu. La 9 februarie 1870 s-a născut în familia Cornelie Bălăcescu proprietar în vârstă de 41 ani şi Alexandrina casnică în vârstă de 27 ani un alt fiu căruia i-au dat prenumele „Ion” la a cărui naştere au fost prezenţi ca martori Ion Leoveanu în vârstă de 64 ani şi Dimitrie Ştefănescu în vârstă de 52 ani ambii de profesie proprietari iar la 28 octombrie 1871, în casele lui Ioan Popescu din strada Centrală din Târgu Jiu s-a născut şi o altă fiică a familiei Bălăcescu pe care aceştia au numit-o „Sevastiţa”, probabil după numele bunicii ei, însă din păcate la vârsta de doar trei ani aceasta a decedat în data de 17 noiembrie 1874 în casa părinţilor săi din Târgu Jiu. După Sevastiţa a urmat „Constantin” după prenumele bunicului său profesorul, care a fost născut la data de 13 noiembrie 1873 în acelaşi imobil al părinţilor săi din strada Principală din Târgu Jiu. Un an mai târziu în casa lui Cornelie Bălăcescu a decedat mama acestuia Smaranda Bălăcescu văduvă în vârstă de 81 ani ce şi-a aflat sfârşitul la data de 15 martie 1874, aceasta fiind fiica defuncţilor Pătraşcu şi Păuna Leoveanu. După această nenorocire, familia Bălăcescu a dat naştere unei fiice abia la data de 24 octombrie 1877, fiică ce a primit prenumele „Areta”.
În anul 1876 la 6 iunie avea loc în familia profesorului Stanciovici un alt eveniment deosebit, căsătoria fiicei acestuia Ecaterina cu ofiţerul Alexandru Urziceanu în vârstă de 36 ani născut în anul 1839 în Bucureşti fiind fiul defuncţilor Petre şi Sultana Urziceanu, însă acesta era domiciliat în oraşul Târgu Jiu, martori ai acestui eveniment fiind generalul Gheorghe Magheru în vârstă de 74 ani, bun prieten al socrului mic, maiorul Gheorghe Cuciuc în vârstă de 45 ani, Ghiţă Crăsnaru proprietar în vârstă de 70 ani din comuna Groşerea şi Alexandru Glogoveanu în vârstă de 36 ani proprietar din Craiova, primii trei cu menţiunea că erau amici ai soţului. Tânărul cuplu al familiei căpitanului Alexandru şi Ecaterina Urziceanu conform actelor de stare civilă ale oraşului Târgu Jiu se pare că a dat naştere la trei copii începând cu „Alexandru” născut la data de 8 mai 1877 în casa părinţilor săi din strada Unirea din Târgu Jiu iar pe marginea actului de naştere este făcută şi menţiunea cu data decesului acestuia din 10 iulie 1965 din Craiova. A urmat apoi „Gheorghe” născut la data de 22 aprilie 1879 în casele părinţilor săi din strada Fraternităţii din oraşul Târgu Jiu cu menţiunea că la naşterea acestuia martorii prezenţi în faţa ofiţerului stării civile au fost bunicul său Constantin Stanciovici ce avea vârsta de 61 ani precum şi unchiul său Corniţă Bălăcescu în vârstă de 44 ani ambii de profesie funcţionari. Din păcate acesta a decedat la vârsta de doar 3 ani şi jumătate la data de 25 septembrie 1882 la ora patru dimineaţa în casa bunicului său Constantin Stanciovici din strada Griviţa. S-a născut apoi şi „Ana” la data de 26 aprilie 1880 în casa maiorului Călinescu din strada Fraternităţii, martorii acestei naşteri fiind aceiaşi ca şi la fratele său Gheorghe şi la fel ca şi acesta dar şi mai prematur îşi găseşte sfârşitul la vârsta de doar 3 luni şi jumătate adică în acelaşi an la data de 16 august însă la declararea morţii martori au fost Ştefan Stanciovici funcţionar în vârstă de 21 ani şi Nicolae Politimos fără profesie în vârstă de 36 ani.
Se mai găseşte înregistrată în registrele de căsătoriţi din anul 1887 la data de 4 iunie căsătoria dintre Victoria/Viorica Stanciovici cu Sava Dimitriu în vârstă de 26 ani de profesie militar fiind născut la data de 2 iulie 1861 în Craiova fiul lui Stan Dimitriu în vârstă de 51 ani proprietar din Craiova şi Elena decedată. Cei patru martori ceruţi de lege în vederea legalizării acestei căsătorii au fost: locotenentul Anghel Oprescu în vârstă de 36 ani, sub locotenentul Nicolae Ştefănescu în vârstă de 24 ani, Ion Bâlteanu în vârstă de 64 ani pensionar şi Alecu Cămărăşescu în vârstă de 50 ani proprietar.
Daniel Cismașu
