Gorjeanul care a rămas în istoria lumii (II)

 412 total views

Ne aflăm din punct de vedere istoric în plină sărbătoare Brâncuși, s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobița Gorjului și a decedat la 16 martie 1957 la Paris. Unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, cu opere care se vând și astăzi cu zeci de milioane de dolari, Constantin Brâncuși este foarte cunoscut în toată lumea. Săptămânalul ”Vertical”, prin intermediul parteneriatului pe care îl are cu specialiștii Serviciului Județean Gorj al Arhivelor Naționale, a încercat deseori să vină cu informații despre familia marelui sculptor sau despre soarta operelor de la Târgu-Jiu ale marelui sculptor.

Centrul de informare de la Coloană va găzdui şi fotografii de la instalarea monumentului, din 1937Ne-am propus în aceste rânduri să strângem câteva din informațiile relevante despre minunile pe care le-a construit Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu. Și pentru că am văzut, cel puțin la nivelul presei centrale, perpetuarea unor clișee și a unor informații greșite, precizăm faptul că moștenirea Brâncuși de la Târgu-Jiu se întinde pe circa 1,5 km, distanța dintre cele trei opere nemuritoare. Și încă o lămurire, arhivele gorjene păstrează demersuri ale autorităților gorjene încă de acum patru decenii privind cuprinderea Ansamblului Brâncușian în patrimoniul UNESCO, demersurile contemporane nu sunt nici noi și nici mai pline de succes, cel puțin deocamdată.

Multitudine de denumiri

Chiar dacă în prezent nu se mai înregistrează probleme, Brâncuși lăsând la Târgu-Jiu ”Coloana Infinită” (Coloana fără Sfârșit), ”Masa tăcerii” și ”Poarta Sărutului” și ”Aleea scaunelor”, timp de decenii au fost dezbateri înfocate străine însă de marele sculptor căruia autoritățile comuniste i-au refuzat până și intrarea în țară. Cele mai mari controverse au fost legate de ”Masa tăcerii”, unde s-au propus diverse denumiri de genul ”Masa dacică”, ”Masa Cinei celei de taină”, ”Masa rotundă”, ”Masa apostolilor”, ”Masa liniștei” sau ”Masa familiei” și ”Coloana” sau ”Columna” cu diverse variante: ”Monumentul eroilor”, ”Coloana fără sfârșit”, ”coloana recunoștinței fără de sfârșit”, ”Columna infinită”, ”Columna infinitului”, ”Columna pomenirii fără de sfârșit”, ”Coloana pomenirii” ș.a. Practic toată lumea a vrut să fie originală pe seama lui Brâncuși dar s-a ignorat un fapt simplu, Brâncuși a fost doar unul.

Despre ”Coloana fără sfârșit”

Despre această operă, Constantin Brâncuşi mărturisea: „O alee, care plecând de pe digul Jiului, care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeană, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea în grădina publică, pentru ca, continuând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei, întruchipat dintr-o coloană înaltă de circa 29 m, înălţându-se fără sfârşit, aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţa noastră”.
„Coloana fără Sfârşit” reprezintă în concepția brâncușiană o axă a lumii, menită să sprijine bolta cerului pentru veşnicie. Opera este de-a dreptul impresionantă şi măsoară 29,33 de metri înălţime. Este formată din 17 module în formă de romb din fontă, cu semimodule la capete, unde lipsa soclului şi a capitelului indică lipsa începutului şi a sfârşitului.
Coloana fără Sfârşit este opera centrală şi cea mai importantă a întregii creaţii a sculptorului Brâncuşi care se ridică impunătoare spre cer, înălţând simbolic sufletele erorilor neamului. Coloana Infinitului se află în celălalt capăt al oraşului, fiind despărţită de Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului de strada numită Calea Eroilor, care nu are nicio cotitură şi se întinde pe o distanţă de 1,2 kilometri. În realizarea acestei coloane, Brâncuşi s-a inspirat din arta şi arhitectura populară de la 1800, astfel că la casele ţărăneşti construite în perioada lui 1800 existau stâlpi asemănători Coloanei.
”Coloana Infinitului” din Târgu Jiu are o înălţime de 29,330 metri şi o greutate de 29,173 Kg. Este construită din metal feros (plăci din fontă), după formula 1/2 + 15 + 1/2 şi după “legea armoniei plastice”, descoperită şi perfecţionată de Brâncuşi, de forma 1 – 2 – 4, unde 1 = 45 cm (mărimea laturii mici a triunghiului de piramidă, de forma unui pătrat), 2 = 90 cm (mărimea laturii mari a trunchiului de piramidă, de forma unui pătrat), 4 = 180 cm, înălţimea trunchiului de piramidă. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea Coloanei Infinitului.
Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată. Toate aceste informații pot fi găsite în amintirile lui Ștefan Georgescu-Gorjan, inginerul care s-a ocupat de turnarea și amplasarea acestei opere. (Va urma)