Pasărea, cântecul şi zborul ei

 50 total views

Ştim cu toţi, când vine primăvara cântecele se adună, se pornesc concertele prin raiurile anotimpului, prin codrul fraged înfrunzit, prin văi cu susur blând, prin poiene şi zăvoaie, prin lunci şi luminişuri, peste tot, unde trilul mlădiază sufletul. Dar cine-i pasărea, se-aude cântecul ei,se vede zborul ei? Pasărea este el, cu numele lui, profesorul eternizat în dor, în spaţiul dintre lumi, unde cântecul şi zborul lui nu pot răzbate. Pasărea este profesorul şi artistul Liviu Dafinescu, cel scoborât din sărbătorile de cântec şi viaţă din Novaci, să dea strălucire şi renume celui mai cunoscut ansamblu artistic profesionist din România – Ansamblul „Doina Gorjului” din Târgu-Jiu.

525 de participanți s-au înregistrat la Festival
525 de participanți s-au înregistrat la Festival

Unde-s cântecul şi zborul? Ele au rămas aici, pe plai de Gorj, să veşnicească tinereţea! Pe la poale de Parâng, între Crasna şi Polovragi, mai la deal către Tismana, între Băleşti şi Peştişani, mai pe văi cu drumuri line, spre Motru, Dragoteşti, Negomir şi Rovinari, prin lunci de Jiu şi de Gilort, pe la Turceni, Ioneşti şi Ţânţăreni, pe văluri de colnice, prin Ţicleni şi Cărbuneşti, Runcu şi Dănciuleşti, Bâlta şi Fărcăşeşti, prin depărtări de judeţ, de pe Valea Amaradiei, din Bustuchin, Logreşti, Licurici, Căpreni, Stejari şi Stoina, din Cruşeţ şi cât e Gorjul de mare. De pe aici s-au pornit spre Târgu-Jiu cei 525 de tineri dansatori, organizaţi în 26 de formaţii artistice de dans popular, să umple Piaţa Prefecturii cu gingăşia lor, cu farmecul şi inocenţa vârstelor, cu fascinaţia culorilor şi autenticitatea costumelor populare gorjeneşti, cu melosul şi pasul sigur şi sprinten într-un inedit tablou al paradei cu care s-a deschis a XII-a ediţie a Festivalului Folcloric al Jocului şi Portului Popular pentru Copii şi Tineret „Memorial Liviu Dafinescu”.

Manifestarea a împlinit 12 ani

Primăvara, care curgea în tăcute adieri de lumină peste chipurile surâzătoare şi serafice ale copiilor, s-a instalat apoi pe scena sălii de spectacole a Casei Sindicatelor din municipiul Târgu-Jiu, unde au evoluat timp de câteva ore cele mai bune formaţii de dansatori, fete şi băieţi, din cele mai cunoscute zone folclorice ale Gorjului. Prin fiecare pas săltat în tresăriri de ritm şi armonii melodice, în valuri de suite, dansul popular prezentat în scenă de aceşti copii talentaţi a încântat ochiul şi inima spectatorilor şi a adus din afundiş de vreme frânturi din horele celebre cu care străbunii noştri petreceau pe la nedei şi hramuri. Am admirat cu uimire unduiri ale maramelor de borangic, rotiri de vâlnic şi zbor de oprege, veste schilereşti şi iţari din aba cu găitane negre, iile înflorate şi prinse în brâul subţirel cu brăciri tricolore, căciuli ciobăneşti şi basmale, ciorapi de lână şi opincuţe lucrate acasă, cu meşterul satului.
Mulţi dintre dansatorii profesionişti de la ansamblu, formaţi sub privirea magică a Profesorului, s-au risipit prin aşezările rurale să redescopere jocul străvechi gorjenesc. S-au oprit în şcoli, apoi la căminul cultural din sat, şi împreună cu profesorii au înfiinţat şi au instruit formaţii de dansuri ale copiilor şi tinerilor. Şi au venit la concurs, să se încununeze cu premii şi trofee. Alţi 200 de copii dansatori au rămas acasă, să exerseze pentru ediţiile viitoare ale concursului, ei nu au reuşit să treacă baremele de performanţă ale maestrului coregraf Iulian Malea, părintele dansului popular din Gorj. Ceea ce demonstrează că spiritul lui Liviu Dafinescu este nemuritor. Că aceşti copii, prin pasiunea lor pentru joc, prin frumuseţea şi tonicitatea expresiei coregrafice, prin graţia mişcărilor şi fascinaţia inconfundabilă a costumelor, înving timpul veşnicind dansul popular şi iluminând atracţia pentru jocul şi cântecul pur românesc.
Prin ei tradiţia dăinuie, prin ei dansul popular urcă treptele istoriei, prin ei iubirea supremă a Profesorului învinge moartea! Prin ei, Liviu Dafinescu trăieşte! El este pasărea dusă dincolo de vămile lumii cu dor. Cântecul ei a rămas aici, printre gorjeni, şi le mângâie sufletul cu triluri rare, de dulce binecuvântare. Zborul ei este aici, în cadenţa şi în mişcarea paşilor de dans, în zborul scenic al copiilor, în zborul feciorelnic al perechilor de dansatori peste fiecare gând de pajişte înflorită şi înmiresmată din raiul nostru, zborul ei este în fiecare susur de cântec şi-n roata horii noastre din răscruce, la ceas de sărbătoare şi rodnică frăţie, zborul ei este însăşi viaţa noastră împlinită şi înfrumuseţată cu comori de cântec şi joc popular. Zborul ei există şi renaşte în fiecare clipă, pentru simpla fericire de a trăi frumos!