Castrul cu val de pământ şi vicus-ul militar de la Bumbeşti-Jiu, „Vârtop”

Castrul Bumbeşti/Jiu „Vîrtop”, este situat pe un platou înalt la cca 1 km E de malul stâng al Jiului, având o formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, încadrându-se în categoria castrelor de mărime medie. Castrul de la Bumbeşti-Jiu ,,Vârtop’’, a fost unul permanent  (castra stativa), fiind construit după formarea provinciei romane Dacia (106 d. Hr.), şi folosit până în a doua jumătate a secolului al II-lea, dovadă descoperirea celor două monede romane, una din timpul împărătesei Faustina Senior, iar cea de-a doua de la Marcus Aurelius pentru Commodus.

A fost cercetat prin sondaje arheologice în 1897 de Grigore Tocilescu şi Pamfil Polonic şi sistematic în 1955 de Grigore Florescu, Expectatus Bujor, Ana Matrosenco, iar în perioada 1993-1997 de Muzeul Judeţean Gorj.
Arheologii au găsit modeste urme de ceramică, un vârf de lance, piroane de fier, cuţite din fier (dintre care unul cu mâner din corn de cervideu), cărămizi, ţigle şi olane, fragmente de sticlă.
Cât priveşte unitatea militară care a construit şi a staţionat în castrul de la Bumbesti-Jiu ,,Vârtop”,  s-a descoperit o cărămidă pe care este imprimată ştampila Legiunii a IIII-Flavia.

Despre vicus-ul militar
Descoperit în 1988, în imediata apropiere a castrului de la „Vârtop”. În perioada 1988-1989, muzeografii de la Muzeul Judeţean Gorj au efectuat săpături de salvare în urma cărora s-au descoperit:
Drumul roman, realizat din piatră de râu aşezată pe un strat de nisip şi pietriş care făcea legătura cu villa rustica de la Săcelu, de unde urma drumul subcarpatic, spre Buridava şi celelalte fortificaţii de pe Olt.
Atelier meşteşugăresc, de formă dreptunghiulară, compus din 6 încăperi, în interiorul cărora s-au descoperit urme ale unor vetre de foc dar şi numeroase materiale de construcţie, fragmente ceramice romane şi geto-dacice lucrate manual, dar şi câteva de import  (terra sigillata, cu reprezentări zoomorfe, antropomorfe şi vegetale), ciocane de fier, foarfece de fier, două mărgele din lut ars, fibule din bronz, monede, un opaiţ, pe care se află reprezentată inscripţia “FORTIS”, şi care datează din prima jumătate a secolului al II-lea d. Hr.
Cercetările arheologice din anii 1993-1994 (Vasile Marinoiu, Gheorghe Calotoiu, Dan Ionescu) şi 1997-2000 (Vasile Marinoiu, Gheorghe Calotoiu, Dumitru Hortopan, Olimpia Bratu), au dus la descoperirea fundaţiilor unor construcţii ce aveau destinaţie de thermae.

Descoperirile din ultimul deceniu

Dintre materialele arheologice descoperite aici amintim cele 18 monede de bronz şi argint emise de împăraţii Domitian, Traian, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurellius pentru Commodus, piese de harnaşament, chei confecţionate din argint şi bronz, piroane din fier, fragmente de sticlă şi ceramică, olane, etc.
Piesele de podoabă sunt reprezentate de: două geme (intalii) din carneol (piatră semipreţioasă), pe care sunt gravate figurile zeiţelor Minerva  şi Faun, fibule din bronz, unele dintre ele având email. Cele emailate sunt zoomorfe, variantele dragon şi în formă de pasăre.
S-a descoperit de asemenea o cărămidă pătrată, ce are reprezentată pe una din feţe o ştampilă a Legiunii a IIII-a Flavia.
Campanile arheologice din anii 2003-2005 au avut ca obiectiv continuarea investigaţiilor din zona thermelor din vicus-ul militar.
Inventarul arheologic descoperit este reprezentat de materiale de construcţie din ceramică şi metal; ceramică uzuală, lucrată manual şi la roată, căreia îi aparţin atât recipiente întregi sau parţial întregibile, cât şi fragmente; fragmente de sticlă, un fragment de terra sigillata, etc.
Materialul numismatic se compune din piese de bronz (sesterţi), slab conservate, emise în timpul împăraţilor Traian şi Antoninus Pius.
De asemenea, în timpul investigaţiilor arheologice din anul 2005 s-a recuperat un fragment de ţiglă ce are imprimată o ştampilă a unei unităţii militare ce a staţionat aici la începutul sec. II p.Chr, şi anume Legiunea a VII-a Claudia.
În apropierea vicus-ului militar din punctul ,,Vârtop”, s-a descoperit o monedă de aur, ce se datează din timpul împăratului bizantin Vasile al II-lea.
Fortificaţia şi vicus-ul militar de la Bumbeşti Jiu ,,Vârtop” au fost utilizate doar până în a doua jumătate a secolului al II-lea d. Hr., după care rolul principal în apărarea acestei zone i-a revenit castrului de la Bumbeşti Jiu ,,Gară”, ale cărui ziduri se văd şi acum, între DE 79 şi malul Jiului.
Adina-Gabriela Cotorogea