Pe măsură ce societatea umană evoluează se schimbă şi mentalităţile care o guvernează. Astfel epocile istorice sunt produsul mentalităţilor îmbrăţişate de membrii societăţii, reflectate de concepţii filozofice şi de viaţă specifice spaţiului geografic şi a orizontului de timp când acestea se află în plină manifestare.
Concepţiile evoluează în urma transformărilor survenite în societatea care le-a adoptat sau sunt schimbate prin împrumuturi în urma contactelor dintre popoare având culturi şi civilizaţii diferite sau mai apropiate. Dintre toate mentalităţile, cele legate de viaţa religioasă sunt cele care au o mare perenitate şi se schimbă mai greu, urme ale vechilor tradiţii religioase fiind mereu perpetuate în noile concepţii, dar sub alte forme, căpătând de multe ori noi semnificaţii.
În spaţiul românesc creştinismul şi implicit biserica şi viaţa religioasă au fost şi sunt bine ancorate în ansamblul complex al societăţii, rolul acestora variind ca intensitate de la o epocă la altă epocă.
Din punct de vedere arhivistic mentalităţile şi spiritul epocilor istorice sunt reflectate de modul de întocmire al documentelor, limbajul utilizat la redactarea acestora, reglementările care privesc bunul mers al societăţii, obiectivele urmărite ş.a..
Dacă la alte popoare se poate stabili anul creştinării lor şi pătrunderea acestei religii, pentru poporul român s-a afirmat că s-a născut creştin, deci spiritul creştin este adânc înrădăcinat.
La Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale se păstrează documente care reflectă spiritul religios al gorjenilor, ilustrate de acte de donaţie pentru construirea de bidserici, strângerea de fonduri pentru repararea acestora, contracte încheiate cu diferiţi meseriaşi pentru efectuarea de lucrări, rapoarte ale preoţilor, programe în care biserica este implicată în diferite manifestări comemorative, strângere de fonduri pentru diferite activităţi de binefacere, ş.a.
Actul de donaţie pentru biserica din Scoarţa
Din multitudinea acestor documente atenţia noastră s-a oprit asupra actului de donaţie a unui teren pentru biserica din Scoarţa.
Cum menirea arhivistului este aceea de a face posibil accesul cât mai larg la informaţia istorică, mai jos publicăm documentul redactat cu respectarea ortografiei vremii, dând astfel posibilitatea iubitorilor de istorie să savureze spiritul vremii ce transpiră din acesta.
„Act de donaţiune
Subsemnata Manda C-tin Andreca de profesiune casnică domiciliată în comuna Scoarţa, pentru credinţa şi dragostea ce am pentru religiunea creştină şi văzând că biserica ce s-a construit în comuna noastră Scoarţa, nu are curtea necesară şi locul pentru hramul ce-l are, Sfinţii apostoli Petre şi Pavel, donez irevocabil Biserici<i>
Parohială cu hramul Sfinţii Apostoli Petre şi Pevel din comuna Scoarţa pentru scopul sus vorbiturmătorul imobil:
1) Una bucată pământ latu şapte metri şi lungu din soseaua jud. N0 3spre mzi pănă în şoseaua jud. N0 2, vecină la răsărit cu Matei P. Vintilescu şi la apus cu Nicolaie S? Pitea şi alţi care imobil de pămănt este situat în hotarul comunei Scoarţa, în veche posesiune şi a cărui proprietate şi posesiunea acestui imobil biserica susvorbită prin epitropii săi va intra chiar de astăzi înainte.
Făcut astăzi la 17 mai 1912 în TJiu
Manda C Andreca donatoare
Scris şi redactat de mine indescifrabil apărător?”
După cum se poate observa donaţia a fost făcută pentru o instituţie de folos obştesc. Aşa cum s-a donat acest teren pentru curtea bisericii, se donau terenuri pentru construirea de şcoli, cămine culturale şi localuri de primărie.
Donaţia a fost făcută într-o perioadă când mişcarea cooperatistă înflorea în Gorj şi în ţară, când generaţie după generaţie era educată în spirit patriotic şi civic.
Ce nu se spune în document este faptul că donaţia a fost făcută şi pentru sufletul donatoarei, fapt atestat de documente mai vechi în cazuri similare.
Poate că acest act este un exemplu şi pentru zilele noastre ca spre binele general să facem acte de genul acestuia pentru spitale, şcoli, grădiniţe sau alte obiective de interes general.
Ion Hobeanu
