ARHIVE Scurt istoric al Spitalului din Târgu-Jiu

 6,161 total views

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale în calitate de deţinător al tezaurului arhivistic gorjean deţine şi documente ce aparţin fondului arhivistic ,,Spitalul Unificat Târgu-Jiu” din perioada 1923-1972.

Că istoria stârneşte interesul nu numai pentru pasionaţi se cunoaşte de mult, dar ea este importantă şi pentru evoluţia instituţiilor locale, iar un real interes a fost manifestat dintotdeauna, ca dovadă fiind şi acest scurt istoric din anul 1951 referitor la evoluţia Spitalului din Tg-Jiu regăsit în fondul arhivistic ,,Spitalul Unificat Târgu-Jiu”, care se va reda mai jos:

,,În anul 1836 s-a înfiinţat spitalul vremelniceşte numai pentru boli venerice. La 20 decembrie 1844 ocârmuitorul judeţului invita pe magistratul oraşului a închiria o casă pentru spital şi a îngriji de mobilierul pentru spital.

După 1845 aceste spitale temporare s-au numit spitale de judeţ. Primul doctor D. Culcer înaintează la 24 martie 1846 Magistratului oraşului o listă de toate obiectele neapărat necesare spitalului şi îl organizează în spirit modern.

Spitalul a fost instalat pentru prima dată în casele Pitarului N. Protopopoescu cu chiria 6000 lei anual.

La 1864 spitalul a trecut de sub administraţia Direcţiei Sanitare la Judeţ.

Între anii 1894-95 i s-a clădit local propriu.

Medicii spitalului erau tot medicii judeţului şi mai în urmă cei ai armatei.

De pe la 1876 s-au numit medici anume pentru spital ca: Dr. V. Modolea, Dr. Anghel Ionescu, Dr. D. Culcer, Dr. I. Corsin, Dr. N. Urdăreanu, Dr. Al. Bazilescu, Dr. Paul Peliseier, Dr. I. Niţulescu, Dr. Adrian Poenaru, care a funcţionat până în anul 1907. În timpul său în anul 1900 s-a instalat lumina electrică, apoi s-a făcut grădina din faţa spitalului, s-a amenajat o grădină de legume; Cimentul de pe pardoseală s-a înlocuit cu mozaic, s-a mărit şi perfecţionat instrumentarul spitalului, s-a amenajat sala de operaţii şi una separată pentru pansamente. S-a înfiinţat o mică farmacie a spitalului. Numărul paturilor era de 30. Tot pe timpul acesta s-a cerut înfiinţarea unui post de medic secundar.

La 14 iulie 1907 Dr. Poenaru e mutat la Craiova şi în locul său trece medic al spitalului Dr. Hasnaş Nicolae care funcţionează în acest post până în anul 1938 când iese la pensie, dar continuă a funcţiona în mod onorific încă patru ani. În timpul său se înfiinţează încă un post de medic secundar. Se clădeşte o cameră de gardă. Se clădesc 7 pavilioane: contagioşi, bucătărie, sălile de operaţie, legându-se între ele cele două pavilioane existente, maternitatea, se amenajează clădindu-se no săli pentru pavilionul de boli interne, se zideşte foişorul de apă şi actualele clădiri ale băilor. Până acum funcţiona baia oraşului lângă sala de operaţii.

Se amenajează clădirea fostului teatru ,,Milescu” pentru boli de copii aşă că spitalul începe să funcţioneze cu următoarele secţii: chirurgie, interne, contagioşi, maternitate şi copii. Se creează un serviciu de consultaţie generală şi o farmacie. Se aduce un aparat de Reuntgen şi un aparat de sterilizare.

În anul 1938 a fost numit director Dr. Nicolae Roşianu iar toate celelalte servicii amintite mai sus îşi au medicii lor. Până în anul 1940 sa-u făcut reparaţii vechilor pavilioane, s-au văruit şi exterioarele, s-a îngropat în pereţi instalaţia electrică, s-a instalat aparatul de raze X şi cel de sterilizare şi s-a creat primul laborator în spital. S-a instalat apa şi lavoare parţial în săli. S-a amenajat bucătăria actuală şi spălătoria.

Între anii 1940-1944 s-a reînfiinţat maternitatea, care între timp se desfiinţase, s-a creat subcentrul antirabic.

Între anii 1945-1947 a funcţionat ca director Dr. C. Lupescu. În acest interval s-a continuat amenajarea secţiei de maternitate, s-a înfiinţat secţia T.B.C şi s-a amenajat sala de dentistică. S-a creat o baie proprie în pavilionul de chirurgie amenajându-se în acelaşi timp băile generale. S-au creat posturi de medici secundari la chirurgie şi maternitate în număr de 2, şi cinci posturi de îngrijitori, un intendant şi un magazioner.

În ceea ce priveşte curtea spitalului în timpul directoratului Dr. Roşianu s-au asfaltat aleile principale. Tot atunci s-a procurat un motor pentru spital pentru a asigura lumina electrică, s-a zidit atelierul pentru mecanică şi tâmplărie.

Din anul 1947 a funcţionat ca director Dr. Puşcariu Aurel până în anul 1950, când revine la conducere Dr. Roşianu Nicolae. În timpul acesta se mai creează un serviciu de boli venerice, se amenajează serviciul de TBC în noul local în care funcţionează astăzi, iar serviciul de boli de copii se mută într-un local fost sanatoriu particular şi naţionalizat în urmă. S-a creiat şi o fermă anexă a spitalului. S-a completat instrumentarul şi lenjeria.

La 1 iulie 1951 a fost numit la conducere : Dr. Băluş Iulian director, Dr. Alexandru Niculescu director medical adjunct, Gh. Albulescu director adjunct administrativ.

La această dată s-a pus în aplicare şi legea de unificare a spitalului cu dispensarele de circumscripţii şi întreprinderi.

S-au cazat toate unităţile în localurile anume destinate conform deciziei Ministerului Sănătăţii şi s-a făcut reparaţiunile şi amenajările necesare.

Curând vom începe canalizarea spitalului şi introducerea apei potabile în clădiri şi camere remediindu-se astfel un rău care nu poate să mai dăinuiască.

Prin marea reformă a unificării care aşează medicina noastră pe baza socialistă, se obţine o calificare profesională a medicilor mai bună şi se asigură o asistenţă medicală superioară.

Medicii spitalului, întreg personalul mediu sanitar, administrativ şi îngriitor muncesc cu râvnă pentru a reda oamenii muncii bolnavi cât mai repede în câmpul muncii, contribuind astfel la îndeplinirea planului de Stat, situându-se în acelaşi timp în primele rânduri ale acelora ce luptă pentru pace.”

Bianca Bărbuceanu

2 Comments on “ARHIVE Scurt istoric al Spitalului din Târgu-Jiu”

Comments are closed.