Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie, Patrimoniu » ARHIVE Din vremea ocupației germane

ARHIVE Din vremea ocupației germane

Submitted by on 20 August 2019articol citit de 514 ori | No Comment

            De la sfârşitul lunii octombrie 1916 şi până în luna decembrie 1918, după retragerea armatei române în urma luptelor grele, oraşul Tg-Jiu a cunoscut regimul apăsător al ocupaţiei germane.

Încă de la început ocupanţii au încercat să aibă un control cât mai riguros şi eficient al teritoriilor ocupate, acestea fiind transformate în furnizoare de materii prime pentru economia germană angrenată total în susţinerea efortului de război.

În oraşul Tg-Jiu administraţia civilă românească era controlată de Comandatura Etapei 264. Pentru un control cât mai eficient au fost reglementate diferite aspecte ale activităţilor cotidiene prin regulamente şi instrucţiuni.

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale în fondurile şi colecţiile pe care le deţine păstrează câteva astfel de  mărturii din acea perioadă.

Mai jos reproducem un astfel de regulament păstrat în fondul arhivistic „Primăria oraşului Tg-Jiu” respectând ortografia vremii.

„Regulament asupra comerţului cu peşte

1. – Vânzarea peştelui proaspăt, sărat, uscat şi afumat la servicii militare şi la trupe, se face prin biurouriile de vânzare ale Administraţiei române de pescărie din Bucureşti, Craiova şi Călăraşi, precum şi prin agenţiile de pescării ale Statului contra plăţei imediate. Numai în aceste locuri se face vânzarea cu preţurile reduse pentru militari (lista de preţuri roşie).

2. – În afară de biurourile de vânzare ale Statului sunt autorizate a vinde peşte populaţiei civile numai acele agenţii de pescării, cari au primit din partea Statului Major Economic Secţia XI, o autorizaţie scrisă şi numai în limitele menţionate în permis (Ausweis).

3. – Vânzarea se mai poate face şi prin acei negustori cărora în urma cererei lor li s’a dat o autorizaţie scrisă din partea Statului Major Economic, Secţia pescăriei, în condiţiunile stipulate în acea autorizare.

Fiecare comerciant care a primit o autorizaţie, este obligat a expune la un loc vizibil al debitului său permisul înscris şi tariful cu preţurile maximale. El este de asemenea obligat a-şi procura peştele pe care-l vinde exclusiv numai de la  Biurourile de vânzare ale Statului sau de la agenţiile de pescării.

Procurarea peştelui din altă parte este interzisă.

4. – Pentru vânzarea de peşte mic sărat la populaţia civilă de la ţară, Administraţia Statului Major Economic va libera căruţaşilor vânzători de peşte, la cerere, un permis. Asupra preţurilor maximale de cumpărare şi de vânzare stabilite, se va acorda şi rabatul cuvenit comercianţilor de peşte. Şi aceşti comercianţi sunt obligaţi a-şi procura peştele necesar comerţului lor exclusiv dela Biurourile de vânzare ale Statului sau dela agenţiile lor, asemenea ei sunt obligaţi de a-şi expune preţurile maximale la un loc vizibil în căruţele lor.

5. – În tot teritoriul Administraţiei Militare din România, afară de Dunăre şi toate bălţile ei, se permite pescarilor particulari, arendaşilor pescăriilor Statului sau particulare, custozilor pescăriilor puse sub sequestru, la cerere, vânzarea liberă la locul pescuitului a peştelui prins, cu respectarea preţurilor maximale (liste albe) contra unei taxe de 5 lei pro hectar de apă exploatabilă. Recipisa de plata acestei sume serveşte în acelaşi timp şi de autorizaţie pentru vânzare.

6. – Moşiile, întreprinderile industriale, băcăniile şi alte întreprinderi de acest fel, cari în mod regulat au nevoie de peşte, trebuie să se încredinţeze mai întâi dacă vânzătorul este în posesia permisului obligator de vânzarea peştelui.

Servirea peştelui gătit pentru consumarea imediată în restaurante şi alte asemenea locale, nu are nevoie de un permis special.

7. – Preţurile fixate pentru vânzarea de peşte proaspăt, sărat, uscat şi afumat la populaţia civilă vor fi întotdeauna întocmite de Statul Major Economic Secţia pescăriei. Acestea sunt preţuri maximale (n.a. – aşa apare subliniat în textul original).

8. – Nerespectarea intenţionată sau din neglijenţă a acestor disposiţiuni, se va pedepsi cu închisoare până la 6 luni sau amendă până la 3000 lei, întrucât în legile în vigoare nu este prevăzută o pedeapsă mai mare. Ambele pedepse pot fi aplicate în acelaşi timp. Autorităţile competinte pentru aplicarea pedepselor sunt: Tribunalele militare germane şi comandanţii militari.

9. – Ordonanţa administraţiei Militare în România privitoare la practicarea pescăriei în teritoriul ocupat („Ordonanţe” cifra 110), continuă a rămâne în vigoare.

Guvernator  Miltar:

(ss) TULFF v. Tschepe u. Weidenbach

General de Infanterie”

Printr-o altă ordonaţă se stabileşte preţul maximal la peşte şi produsele de peşte.

Ion Hobeanu

Comments are closed.