Apelul domnului Gheorghe Dimitrie Bibescu către locuitorii „de prin sate”

Loading

Cu ceva timp în urmă publicam apelul către ţară al primului domn regulamentar din Ţara Românească, Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), emis în urma numirii sale ca domn. Întâmplarea face ca la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale să existe un apel şi de la cel care i-a urmat la tron.

Un document dat de Gheorghe Bibescu care se mai păstrează în arhivele gorjene
Un document dat de Gheorghe Bibescu care se mai păstrează în arhivele gorjene

De data aceasta apelul se adresează „lăcuitorilor de prin sate” şi nu întregii ţării, cum însă ţăranii reprezentau majoritatea absolută a populaţiei, iar agricultura era principala ramură a economiei .
Instalarea în fruntea ţării a lui Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) s-a făcut într-un moment tensionat, generat de lupta politică dintre fostul domn şi Obşteasca Adunare, mişcarea bulgarilor sprijinită de Rusia dar şi de amestecul în treburile interne al marilor puteri europene cu interese adesea divergente. Domnia lui Bibescu s-a caracterizat printr-o mare stabilitate şi anihilarea opoziţiei din Adunare.
Licenţiat în drept la Paris, domnul de origine gorjeană a fost aşteptat cu speranţă după cum rezultă şi din documentul, păstrat la în colecţia „Documente foi volante”constituită din donaţii de documente cu valoare istorică făcute de diferiţi cetăţeni Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale.
Trebuie menţionat că la începutul anului 1842, în cadrul Adunării au avut loc dezbateri generate de migrarea ţăranilor către centrele urbane.

Apelul către „lăcuitori de prin sate”

Dar pentru a vedea ce conţine acest apel  îl vom reproduce mai jos respectând ortografia vremii cu precizarea că acolo unde în tipăritură „i” şi „n” din alfabetul chirilic au fost utilizate greşit de zeţar s-a făcut cuvenita rectificare.
„Noi Gheorghe Dimitrie Bibescu V<oe>v<od>
Cu mila lui Dumnezeu Domn  stăpânitor a toată Ţara Românescă
Voi lăcuitorilor de prin sate
Prin domneştile noastre porunci ce v-am obştit în 30 ale lunii lui ghenarie (ianuarie), v-am făcut tuturor cunoscută hotărârea ce avem a stărui de a se păzi pravilele în toată întregimea lor, dar pă cât dorim să fiţi ocrotiţi despre orice năpăstuire, pă atât am nădăjduit că veţi preţui îngrijirea ce are stăpânirea pentru a voastră odihnă şi vă veţi îndeletnici în munca câmpului cu linişte supuindu-vă la poruncile pravilelor ţării.
(…)Vă poruncim  dar ca fiecare din voi să daţi toată supunerea la cele ce să coprind  în regulamentul clăcii, să vă aşterneţi pă muncă ca să nu rămâneţi în lipsă de bucate, şi să vă îndepliniţi îndatoririle voastre către proprietar întocmai după cum să coprinde în ecsemplarul ce să află dat de mai nainte la fiecare sat, întocmai cu acest de acum.
Dorinţa noastră este şi va fi totdeauna a vă uşura cât va fi prin putinţă şi a înceta orice strâmtorare a voastră, dar acea voinţă îşi are stavila sa în pravilă, care este mai presus de cât Noi, şi pă care Noi sântem datori nu numai de a o păzi ca şi cei mici, dar încă a şi stărui de a se păzi de către toţi. Pe cât dar am putut a îndupleca prăvilile spre a le uni cu a Noastră bună cugetare, fără a le călca, am scăzut preţul zilei de lucru cu zece parale, şi pă temeiul acestui scăzământ poruncim pentru plugul şi carul de lemne când nu se va da în natură şi se va plăti în bani, să nu se ia pentru fieşcare dintr-acestea mai mult decât preţul a trei zile de lucru cu mâinile sau, lei 4, parale 20 pentru plug şi alţi atâţia pentru carul de lemne.
Asemenea am poruncit ca şi pentru acei patru oameni la sută, când proprietarul nu va voi să-i primească în slujbă după coprinderea Regulamentului, cerând ca în locul lor să i se dea zile de lucru, atunci numărul acestor zile să nu covârşească niciodată peste doăsprezece  zile cu mâinile de fiecare clăcaş.
Asemenea iarăşi am poruncit şi stăruim, ca şi proprietarul să dea fieşcărui clăcaş numărul pe deplin al pogoanelor la care îl îndatorează Regulamentul. Dar pentru o mai bună uşurinţă a lăcuitorilor ca să lipsească smăcinările ce li să pricinuiesc prin cereri de răspunderea clăcii în bani, Noi am făcut orânduială ca proprietarii să primească în lucru, dacă nu toate zilele de clacă dar cel puţin pe jumătate din trânsele  împărţindu-le pe timsuri? după cum? e <coprins> (porţiune ruptă în document) în Regulament şi la aceasta…..(porţiune ruptă în document)…îndatorăm şi pe voi pentru a voastră mai multă …..(porţiune ruptă în document)…proprietariceştile răspunderi.
Iarăşi dar ca un părinte vă povăţuim şi ca un domn vă poruncim să fiţi întocmai următori acestor porunci şi să nu vă mai preumblaţi din loc în loc mai ales la vremea muncii, cu cereri zadarnice ce s-ar împotrivi acestor obşteşti legiuiri; iar la orice alt păs al vostru, sau călcare de Regulament, vă poftim cea ce mai dinainte v-am făcut cunoscut, că puteţi să vă înfăţişaţi plângerile voastre cu bună încredere că veţi afla cuvenita îndestulare, însă vă poruncim să nu vă porniţi dintr-un sat mai mulţi de doi sau mult trei,căci de vă veţi ivi mai mulţi dintr-acelaşi sat, nu numai nici o ascultare nu vi se va da, ci încă veţi fi supuşi şi la pedeapsă.
Urmează iscălitura M. Sale
Secretarul Statului C. Suţul
Nr.350. 1843, Aprilie 27”
Ion Hobeanu