Anul 2016 aduce românilor două momente electorale importante, alegerile locale şi cele parlamentare, ambele scrutine fiind organizate după noi reguli, în urma modificării legislaţiei electorale în cursul anului trecut.
În privinţa alegerilor locale, noua legislaţie prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, aşa cum s-a întâmplat şi în 2012, în schimb, noua lege prevede că preşedinţii de Consilii Judeţene nu vor mai fi aleşi prin vot direct, ci vor fi aleşi din rândul consilierilor judeţeni, prin votul majorităţii. Așa cum era de așteptat, măsura a fost contestată de unii politicieni, care au susţinut că un astfel de sistem electoral avantajează partidele mari, primarii în funcţie şi candidaţii cu notorietate, dezavantajând partidele mici şi candidaţii din afara sistemului. În plus, se cunoaște faptul că rezultatul alegerilor locale ar putea influenţa şi politica viitoare de alianţe, în perspectiva alegerilor parlamentare, cu atât mai mult cu cât vor avea loc negocieri politice în consiliile judeţene pentru stabilirea şefilor de Consilii Județene.
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, din toamna acestui an, legislaţia prevede revenirea la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004, dar și o scădere a numărului de parlamentari. Astfel, vor fi aleşi 308 deputaţi, plus 18 deputaţi ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Legislativul va număra 466 de deputaţi şi senatori, faţă de 588, câţi au fost aleşi în 2012. Diaspora va fi reprezentată în continuare de 4 deputaţi şi 2 senatori, o premieră constând însă în introducerea votului prin corespondenţă pentru acest tip de alegeri.
Cu toate acestea, două treimi dintre români habar nu au care este rolul Parlamentului în general şi al sistemului parlamentar bicameral în particular, al preşedintelui şi al Guvernului. Să ne surprindă că doar 34% dintre cei chestionaţi, conform unui studiu recent, au identificat scopul Parlamentului – acela de a legifera? Alţi 34% dintre respondenţi au afirmat că rolul Parlamentului este să vegheze la bunul mers al ţării şi să îmbunătăţească nivelul de trai al populaţiei, iar restul au vorbit despre rolul de conducere, de reprezentativitate, despre asistenţă socială sau rol economic, iar 10 % au dat răspunsuri negative la adresa Legislativului. Asta aşa pentru a ne face o idee despre cei care de 26 de ani votează democratic în România. Nu ar fi rău dacă buletinele de vot ar include pe viitor şi câteva întrebări din Constituţia României.
Ştiţi însă ce e și mai trist? Că la ultimele alegeri, în secţiile de votare din România, nu vom scrie despre cele din diasporă, am văzut prea puţini tineri, dar suficient de mulţi bătrâni care atunci când au avut ştampila de vot în mână s-au gândit la viitorul nepoţilor lor. România ultimilor ani suferă de o criză acută de ignoranţă a tinerilor, pentru care non-valorile au devenit valori şi modele.
