Anastase Stolojanu, întemeietorul primului partid politic din România

Anastase Stolojanu a fost un mare politician liberal cu origini în Gorj unde a deţinut mai multe proprietăţi cum ar fi la Stolojani, Romaneşti, Ţicleni etc.. S-a numărat printre cei care au fondat Partidul Naţional Liberal. A fost desemnat de mai multe ori să conducă destinele mai multor ministere printre care cel de justiţie în perioada 1879-1880, ad-interim la interne 1880 şi 1896, la agricultură, industrie, comerţ şi domenii 1885-1886; 1879-1899, fiind numit chiar preşedinte al camerei.

Fiul boierului oltean Stolojan Statie vtori vistier cu rădăcini adânci în judeţul Gorj, s-a născut la data de 6 august 1836 în Craiova decedând însă în Bucureşti la data de 25 iulie 1901, şi-a făcut studiile în capitala Băniei după care a continuat cu Facultatea de Drept la Paris unde şi-a luat şi doctoratul la acelaşi profil.
Întors în ţară în anul 1865 a intrat în magistratură la Craiova ca procuror la Tribunalul Dolj şi la Curtea de Apel din Craiova. A fost ales primar al Craiovei din partea Partidului Liberal în anul 1868 şi a făcut parte din Parlamentul României din anul 1869 fiind ales atât de către liberali cât şi de către opoziţie. Având o foarte bogată activitate politică fiind unul dintre fondatorii Partidului Liberal alături de familia Brătienilor cu care s-a şi înrudit ulterior, fiind şi un politician cu vederi largi a fost desemnat de mai multe ori să conducă destinele mai multor ministere printre care cel de justiţie în perioada 1879-1880, ad-interim la interne 1880 şi 1896, la agricultură, industrie, comerţ şi domenii 1885-1886; 1879-1899, fiind numit chiar preşedinte al camerei.
Pentru activitatea sa deosebită pe tărâmul ridicării ţării pe treptele dezvoltării şi civilizaţiei a primit şi numeroase medalii şi ordine printre care cel de Comandor al Ordinului Steaua României în anul 1878 sau Marea Cruce a Ordinului Coroana României fiind un iniţiat în loja francmasonică Unirea de la Craiova în anul 1872. A publicat în anul 1899 lucrarea Legea învăţământului profesional după ce în anul 1895 publicase Discuţii asupra legii minelor.

Averea lui Stolojanu în Gorj
Familia Stolojanu deţinea în secolul al XIX-lea în judeţul Gorj mai multe proprietăţi printre care cea de la Romaneşti lângă Târgu Jiu, moşiile de la Ţicleni şi Răşina, pe care le-a vândut în anul 1869 lui Constant Gheorghe cu suma de 96000 lei dar şi cea de la Stolojanii de Jiu, actual de oraşul Turceni, însă Stolojanu Anastase a moştenit doar ultima proprietate în acest judeţ. Acesta a mai dobândit ulterior ca zestre din partea socrilor săi o moşie în fostul judeţ Râmnicu Sărat la Henguleşti dar şi moşia cu conacul şi întreg ansamblul arhitectural de la Hereşti din judeţul Ilfov care a fost şi cea mai importantă achiziţie a marelui politician. Aceasta se afla la o distanţă de 35 km sud-est de Bucureşti şi era formată din conacul de piatră construit între anii 1641-1643 şi biserica cu hramul Sfânta Treime ridicată în anul 1644, ambele edificii fiind recunoscute ca fiind construite de familia boierilor Năsturel. Tot aici Stolojanu Anastase şi-a construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea o nouă reşedinţă, un han şi o moară. Din istoria acestui domeniu reţinem că ultimul din neamul familiei Năsturel a fost generalul Năsturel Constantin care fiind împovărat de datorii a vândut această proprietate Prinţului Serbiei, Milos Obrenovici a cărui familie a stăpânit aici până în anul 1881 când a fost cumpărată de către Stolojanu Anastase cu patru milioane lei aur.
Averea din judeţul Gorj a marelui politician liberal, formată din moşia de la Stolojani cu tot ce se afla acolo a primit-o moştenire de familie de la tatăl său Statie dar şi de la unchiul său Constantin zis şi Dinu. Din această moşie în anul 1864 au fost împroprietăriţi 32 locuitori cu câte doi boi cu o suprafaţă totală de 249 pogoane şi 432 stânjeni, alţi 42 de locuitori pălmaşi au fost împroprietăriţi cu suprafaţa de 194 pogoane şi 324 stânjeni, pe lângă aceştia au mai primit pământ de împroprietărire şi 7 locuitori doar pentru casă şi grădină, un preot 498 stânjeni şi biserica satului aceiaşi suprafaţă adică tot 498 stânjeni. Au mai fost delimitate terenuri pentru o piaţă, o zalhana la Jilţ şi o silişte pentru locuitorul Hârgea Grigore. În total i-au fost expropriate peste 500 pogoane.
Pe lângă această proprietate între timp Stolojanu Anastase a mai cumpărat în anul 1880 o moşie în satul Turcenii de Sus de la proprietarul Lungulescu Ion cu suma de 3693 lei şi tot în acelaşi an a mai cumpărat şi de la Plopşoreanu Ion un trup de moşie în suprafaţă de 1527 pogoane situat tot în Stolojani împreună cu o curea în Turcenii de Sus, cumpărate la rândul său de la Gustav Poumay iar acesta dobândind această moşie prin cumpărătură la licitaţie publică în anul 1879 de la moştenitoarea defunctului Otnescu C. anume Otnescu Paulina care fiind alienată mintală a fost reprezentată prin tutoarea sa Stolojanu Zinca din Craiova. Vânzarea celor 1527 pogoane s-a făcut cu suma de 12 galbeni pogonul însumând în total 215307 lei după ce s-a întocmit însă o măsurătoare a acestei moşii de către inginerul Streinescu V. Din acest preţ s-a scăzut suma de 6000 lei conform înţelegerii celor două părţi bani pe care i-a oprit cumpărătorul în vederea achitării taxelor pentru autentificarea acestui contract. Pe moşia cumpărată se aflau case, magazii, pătule, împrejmuiri dar şi pădure.
Pentru o mai bună administrare a proprietăţilor din judeţul Gorj pe care le avea la Stolojani în anul 1890 liberalul Stolojanu Anastase încheie un act de schimb cu locuitorii Groşereanu Constantin şi Ţuculescu Mihalache proprietari de moşii din satul Turcenii de Sus în urma căruia primeşte proprietatea pe care aceştia din urmă o deţineau în Stolojani dar şi un codru de pământ în Ceplea iar cei doi primeau în schimb de la Stolojanu Anastase două curele de pământ, una numită Lunguleasa iar ce-a dea doua Nemţeasca pe care acesta le deţinea în Turcenii de Sus.

Înrudit cu Brătienii
După o viaţă remarcabilă încununată de însemnate realizări, în anul 1901 ilustrul politician îşi află sfârşitul zilelor în Bucureşti lăsând în urma sa o impresionantă avere care cinci ani mai târziu în anul 1906 avea să fie împărţită de moştenitorii acestuia şi anume: Stolojanu An. Olga în calitate de soţie împreună cu fiicele Lia şi Olga şi fii Radu şi Dinu Constantin.
În anul 1904, Stolojanu Lia se căsătoreşte cu marele om politic şi intelectual inginerul Brătianu C. I. Vintilă (1867-1930) cu care a avut un singur fiu pe Vintilă născut în anul 1913 şi decedat în anul 1995, care la rândul său a avut o singură fiică Leiter-Brătianu Despina. Despre ginerele lui Stolojanu Anastase, ilustrul Brătianu C. I. Vintilă putem spune numai cuvinte de laudă, fiind un politician desăvârşit, ocupând funcţia de deputat din partea Partidului Liberal înfiinţat de familia sa împreună cu socrul său, din anul 1901 până în 1930 când a decedat. În luna iulie 1917 a fost numit Ministrul Materialelor de Război iar între 19 ianuarie 1922 şi 9 martie 1926 a fost Ministru de Finanţe iar între 1927-1930 Prim Ministru al României şi Preşedinte al Partidului Naţional Liberal.
Prin actul dotal încheiat la căsătoria celor doi Stolojanu Lia a primit ca zestre din averea defunctului său tată partea sa indiviză din domeniul de la Hereşti judeţul Ilfov, moşia din Stolojani judeţul Gorj şi moşia de la Henguleşti din judeţul Râmnicu Sărat. Trei ani mai târziu în anul 1907 Olga Margareta sora lui Lia s-a căsătorit cu Florescu Radu Alexandru funcţionar din Bucureşti şi a primit la rândul său ca dotă cota parte din averea defunctului său tată Stolojanu Anastase formată din lotul cu numărul II care i-a fost atribuit conform actului de partaj intervenit între moştenitorii acestuia în anul 1906.
După o perioadă de timp destul de lungă, în anul 1915 soţia defunctului politician împreună cu unul din fii acestuia anume Radu au vândut părţile lor din averea defunctului soţ şi tată de la Stolojani, fiului respectiv fratelui lor Dinu Constantin, primii doi cu domiciliul în Bucureşti strada Cosma numărul 7 iar cel din urmă în strada Italiană numărul 3. Stolojanu Olga a înstrăinat lotul cu numărul III ce i-a fost atribuit în urma partajului din data de 6 mai 1906 iar fiul acestuia Radu a vândut lotul său cu numărul I, preţul fiind 79000 lei pentru lotul lui Stolojanu Olga şi 59250 lei pentru lotul lui Stolojanu Radu. Un an mai târziu cele două surori Brătianu Lia şi Florescu Olga Margareta vând şi ele fratelui lor părţile de moşie pe care le aveau moştenire de la tatăl lor Stolojanu Anastase adică loturile II şi V pe care le dobândiseră în urma partajului din anul 1906.
În urma încheierii acestui contract la moşia de la Stolojani devine proprietar Dinu Stolojanu  care avea să continue pe mai departe administrarea acestei proprietăţi moştenită de atâtea generaţii ale familiei Stolojanu.
Dan Cismaşu