La începutul lui Cuptor a acestui an s-au împlinit 75 de ani de la nașterea scriitorului, cercetătorului și juristului gorjean Alexandru-Doru Șerban, context în care Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”, Biblioteca Județeană Gorj ”Christian Tell” și Filiala ”Jean Bărbulescu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, au organizat, în după amiaza zilei de 4 iulie a.c., un moment evocator în amintirea regretatului și renumitului profesor, scriitor, ziarist, etnograf, cercetător și documentarist al Gorjului.
Evenimentul a avut loc în cocheta grădină a fostei case a pictorului Iosif Keber din Târgu-Jiu in care acum funcționează secția de artă a Bibliotecii Județene Gorj.
La acest eveniment evocator au participat oameni de cultură gorjeni, oameni de presă, personalități în ale scrisului, oameni care au lucrat și colaborat în cercetare, documentare și scriere cu Alexandru Doru Șerban.
În cadrul întâlnirii colocviale evocatoare au vorbit despre Alexandru Doru Șerban, colaborarea cu acesta, diverse întâmplări din activitățile comune de cercetare și documentare, modul său de lucru și puterea de muncă a acestuia, etc., printre alții: prof. dr. Ion Mocioi, prof. Ion Trancău, prof. Ion Elena, prof. Grigore Haidău, Vasile Nelu, dr, Doru V. Fometescu ș.a. și nu în ultimul rând Radu Șerban – fiul scriitorului.
De menționat și faptul că în cadrul evenimentului a fost lansat și albumul documentar intitulat ”Alexandru Doru Șerban – 75 de ani de la naștere”, elaborat de semnatarul acestor rânduri.
Tot în cadrul evenimentului a fost lansară și foaia literară de divertisment și umor ”Ocheade” de către directorul fondator al acesteia, profesorul și graficianul Grigore Haidău, ediție dedicată celor doi prieteni de la a cărei naștere s-au împlinit la începutul lunii iulie a.c. 75 de la nașterea acestora, care din păcate nu mai sunt printre noi, fiind vorba de Viorel Doru Gârbaciu și Alexandru-Doru Șerban.
Acest moment evocator dedicat lui Al. D. Șerban, ne determină să scriem, și câteva rânduri despre viața și activitatea de cercetare și scriitoricească a acestuia. Menționăm faptul că parte din informații sunt integrate într-un volum al autorului acestor rânduri, publicat anterior (”Al. D. Șerban. Viață și destin cultural”).
Alexandru Doru Şerban s-a născut la 4 iulie 1948 în Preajba, azi localitate aparținătoare a municipiului Tg-Jiu, fiind fiul lui Ilie şi al Paraschivei – născută Lumânaru. Părinții săi au fot amândoi inițial agricultori, apoi tatăl s-a angajat muncitor la Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului Tg-Jiu.
Copilăria şi-a petrecut-o în satul natal, cunoscut ca unul de păstori, veniți în Gorj din zona Sibiului.
Localitatea natală, deosebit de pitorească, s-a remarcat şi prin păstrarea tradițiilor păstorești. Cadrul natural şi viața păstorească a localității şi-au pus pecetea asupra sensibilității copilului Doru Şerban iar în familie tatăl şi bunicul dinspre mamă îi spunea multe povești şi chiar versuri.
Alexandru-Doru Șerban a urmat cursurile Școlii Primare din Preajba, unde, cu sufletul pregătit pentru creație, a început să rimeze primele cuvinte și să scrie primele versuri.
Prima sa poezie scrisă s-a intitulat ,,Satul meu‘‘ şi a fost recitată la serbarea de premiere de la sfârșitul anului școlar, după terminarea clasei a treia la Școala Primară Preajba.
A continuat să scrie poezii în stil popular iar la 14 ani a întocmit un text pentru brigada artistică, prezentată la un concurs, în faza județeană, pe scena Sălii 23 August Tg-Jiu.
După școala primară, a absolvit pe rând, Școala Generala nr. 4 Tg-Jiu şi Liceul „Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu. Elev la liceu fiind, Doru Șerban a continuat să scrie versuri adunate într-o copertă de caiet, pe care colegul să de bancă, C. Copotoriu, a scris cu majuscule ,,Păcatele tinereții‘‘.
La invitația profesorului de literatura română Titu Rădoi, care conducea Cenaclul ,,Columna‘‘ a participat la câteva ședințe.
După absolvirea secției reale a Liceului „Tudor Vladimirescu” s-a înscris pentru examenul de admitere la Facultatea de Chimie Industrială a Universității din orașul Timișoara. Fiindcă nu a reușit, deși a avut media 7,20, ca să nu fie încorporat, s-a înscris în sesiunea de toamnă la examenul de admitere la Facultatea de Filologie, secția fără frecvență a Universității din Craiova unde a fost admis în fruntea listei.
Ca student la filologie, după primul an având media cea mai mare a avut posibilitatea să treacă la cursurile de zi, dar postul de suplinitor de la Școala Generală Strâmba-Jiu, care-i convenea, şi teama ca după absolvire, el băiat singur la părinți, va fi obligat să se prezinte la postul repartizat de Comisia guvernamentală l-au determinat să rămână la fără frecvență.
In cei 3 ani petrecuți la Strâmba-Jiu a continuat activitatea de creație şi mai ales pe cea de culegător de folclor, înființând un cerc literar cu care a colindat satele din zona sud-vestică a Gorjului. Toate aceste materiale culese şi interpretate i-au servit la facultate, fiind folosite ca surse de informare de prof. dr. Sina Dănciulescu, care i-a înlesnit studentului Al. Doru Şerbasn publicarea unor creații folclorice în ,,Revista de etnografie şi folclor‘‘. În această perioadă a devenit colaborator al ,,Gazetei Gorjului‘‘.
De la Școala Generală Strâmba-Jiu, Al. Doru Șerban a fost transferat la Școala Generală Valea Sadului, unde a predat 2 ani, timp în care a înființat şi a condus un cerc literar.
După absolvirea Facultății de Filologie (1972) , a fost numit profesor titular de română-franceză la Școala Generală nr.1 Pojogeni, oraș Tg-Cărbunești, unde a activat până la 21 martie 1981, când s-a angajat secretar principal (prim grefier) la Procuratura (Parchetul) Gorj, unde şi-a desfășurat activitatea până la pensionare (mai 2006).
De menționat faptul că Al. Doru Șerban a urmat și cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității din Craiova (1994-1997).
Aplecat spre creație, documentare și scris, a îmbinat activitatea profesional cu cea de creație, în timpul liber, Astfel în toată această perioadă a continuat să scrie. Înainte de anul 1989 a publicat săptămânal epigrame în ,,Gazeta Gorjului‘‘, dar şi în publicații de umor ori cu pagini de umor din ţară (,,Urzica‘‘, ,,Albina‘‘ ,,Pentru Patrie‘‘).
După anul 1989 şi-a extins preocupările creatoare, devenind recunoscut : epigramist, poet, prozator, cercetător etnograf şi al aspectelor culturale ale Gorjului.
De-a lungul anilor, Al. D. Șerban fost director sau redactor șef al publicațiilor ,,Ager‘‘, ,,Hohote‘‘, ,,Nomazii‘‘, „Gazeta de Jiu”( pe care le-a şi înființat) şi redactor la ,,Gazeta de Sud‘‘, ,,Opinia‘‘, ,,Observator‘‘, ,,Luceafărul de Florești‘‘, ,,Coloana lui Brâncuși‘‘(Timișoara) ş.a. colaborând cu peste 40 de publicații județene şi naționale.
În perioada 1992-1996 a colaborat cu Radio Oltenia Craiova, având intervenții în emisiunile stabile ,,La noi în sat‘‘, ,,Veniți cu noi‘‘ şi ,,Cazuri de pe banca acuzării‘‘. A colaborat la emisiuni culturale cu posturile de televiziune locale.
Alexandru Doru Șerban a fost autorizat al Ministerului Culturii, îndeplinind în perioade diferite funcția de director la editura ,,Rhabon‘‘ şi de consilier cultural la editurile ,,Ager‘‘, ,,Scrisul gorjean‘‘ şi ,,Măiastra‘‘.
De remarcat faptul că în anul 1995 a înființat Societatea Umoriștilor Gorjeni şi publicația ei ,,Hohote‘‘. De asemenea a fost inițiatorul „Sărbătorii Narciselor” în localitatea natală Preajba, ajunsă astăzi sărbătoare tradițională și recunoscută de agrement din luna mai a municipiului Tg-Jiu, s-a ocupat de amenajarea ,,Colecției Muzeale Preajba‘‘ (2008) în 2 încăperi ale fostului local al școlii primare, reabilitat total de Primăria Tg-Jiu, iar în anul 2009 a fost între inițiatorii înființării Clubului vârstei a 3-a la Preajba.
Activitatea lui Al. Doru Șerban a fost una complexă de la cea profesională (ca profesor suplinitor, profesor titular de română-franceză, prim-grefier şi purtător de cuvânt în cadrul Procuraturii iar ulterior al Parchetului Gorj), la dimensiunea celei spiritul-culturală, care de fapt i-a adus şi notorietatea, în domenii diverse precum cea de cercetare, scriitoricească, umoristică, istorică, culturală, publicistică, editorială, realizarea de emisiuni radio-tv, formator de opinie etc. şi enumerarea ar putea continua. Simpla înșiruire a preocupărilor lui Al. Doru Șerban, fără a căuta în adâncurile motivațiilor care l-au condus spre acestea, ne oferă imaginea unui om cu o sensibilitate sufletească deosebită, cu o cultură vastă, preocupat de istoria locurilor şi a fenomenului cultural local, foarte muncitor, ambițios, de un mare angajament intelectual şi fizic, altruist, creator de tendință şi de o complexitate cum rar poți întâlni.
Al. Doru Șerban a publicat proză, poezie, epigrame, fabule, lucrări monografice, rezultatele cercetărilor sale etno-folclorice, lucrări cu conținut istoric şi documentar, etc., ceea ce dovedește complexitatea activității şi creației sale culturale, dar în același timp şi științifice.
Creația literar-culturală şi acțiunile în domeniu întreprinse l-au ajutat pe Al. Doru Şerban să treacă peste momente grele, atunci când sănătatea i-a fost pusă în pericol, începând cu anul 2004. Cărțile i-au alungat gândurile negre ale bolii şi l-au întărit, făcându-l să biruiască, dând astfel dovadă de un foarte puternic caracter şi stăpânire de sine.
Pentru intensa sa activitate Al. D. Șerban a primit numeroase premii și distincții, dintre care amintim doar pe cea de ”Gorjeanul anului 2010” și a distincției ”Diploma de excelență” acordate de Consiliului Județean Gorj (21 ianuarie 2011).
Alexandru Doru Șerban a fost căsătorit cu doamna Valentina (1976) iar împreună au avut un fiu, Radu Ilie. De remarcat faptul că soţia sa, Valentina, i-a fost alături iar ,împreună au scris două cărţi: „Calendarul credinţei, datinilor şi tradiţiilor din Gorj” (2000) şi „Credinţe, datini şi obiceiuri din Gorj” (2004).
După o prodigioasă activitate profesională, de cercetare, documentare și scriitoricească și după grea și îndelungată suferință a ultimilor ani de viață, scriitorul Al. Doru Șerban a plecat spre ceruri la data de 26 iulie 2011, lăsând în urma sa o operă cu valențe transdisciplinare și un cult al muncii asidue până în ultima clipă, o familie îndurerată și un curent literar care i-a urmat gândirea vizionară.
De subliniat faptul că scriitorul Alexandru Doru Șerban a fost inițiatorul și fondatorul spiritual al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Documentară și Științifică Târgu-Jiu și totodată președintele acesteia pentru o scurtă perioadă de timp, cât sănătatea i-a permis acest lucru. Ulterior, după decesul său, membrii asociației au decis ca aceasta să-i poarte numele și să se numească Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. Doru Șerban”.
Acum la împlinirea a 75 de ani de la nașterea regretatului scriitor, îi aducem cinstirea și omagiul nostru, respectul și admirația pentru tot ceea ce a făcut pentru scrisul și cultura gorjeană și nu numai.
dr. Victor Troacă
