Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Ziua Arhivelor Naţionale – Arhivele Gorjului în viaţa comunităţii

Ziua Arhivelor Naţionale – Arhivele Gorjului în viaţa comunităţii

Submitted by on 3 November 2009articol citit de 2,821 ori | No Comment

Arhivele Gorjului, ca şi celelalte arhive româneşti, apărute ca urmare a prevederilor Regulamentului Organic, fiinţează ca instituţii încă din 1831. În acest an, în conformitate cu prevederile Regulamentului Organic al Ţării Româneşti se înfiinţează instituţia Arhivelor Statului, însărcinată prin textul actului normativ cu „păstrarea arhivelor statului”. În afară de instituţia propriu-zisă, aflată în Bucureşti, vor fi înfiinţate şi arhive ale administraţiilor locale, ale instituţiilor judecătoreşti, şcolare, poliţieneşti ş.a. Rolul arhivelor, aşa cum reiese din întreaga legislaţie elaborată în decursul timpului, a fost acela de a conserva documentele elaborate de diverse instituţii, în scopul de a le transmite generaţiilor următoare.

Alexandru Bratu

Documentul care marchează înfiinţarea arhivelor în judeţul Gorj

Documentul care marchează înfiinţarea arhivelor în judeţul Gorj

Din păcate, existenţa la nivelul ţării a unei instituţii specializate în păstrarea, conservarea şi folosirea documentelor şi existenţa arhivelor diverselor instituţii de pe raza judeţului Gorj nu a putut stopa distrugerea, voită sau nu a numeroase file ale istoriei judeţului Gorj.

5 kilometri de documente
Deşi la ora actuală Direcţia Judeţeană Gorj a Arhivelor Naţionale administrează o cantitate de peste 5 km. de documente din perioada 1831-1989, multe alte documente esenţiale pentru scrierea istoriei locale au fost pierdute în decursul timpului.
Cauzele care au generat aceste pierderi de documente sunt dintre cele mai diverse, fiind legate de masivele distrugeri de arhive provocate de trupele de ocupaţie în anii Primului Război Mondial, de zelul revoluţionar proletcultist al anilor 1948-1950 când, din dorinţa de a da ţării cât mai multă hârtie, au fost predate arhive întregi la D.C.A. precum şi de reaua voinţă, intoleranţă şi  indolenţă factorului uman. În aceste condiţii, Direcţia Judeţeană Gorj a Arhivelor Naţionale şi Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, cele două instituţii gorjene specializate în păstrarea, conservarea, folosirea şi valorificarea documentelor istorice lăsate de înaintaşi, păstrează în colecţiile lor doar puţine documente din secolele XV-XIX, marea majoritate fiind reprezentată de documentele ce atestă drepturi patrimoniale. Chiar dacă acestora li se adaugă numeroase alte documente referitoare la Gorj, păstrate în arhive, muzee şi biblioteci din ţară şi străinătate, raportată la numărul de ani, cantitatea este extrem de mică, fapt ce se răsfrânge în mod negativ asupra scrierii istoriei Ţinutului Jiului de Sus. Merită menţionat faptul că cele mai mari păstrătoare de arhive privitoare la meleagurile gorjeneşti, înainte de apariţia Arhivelor Statului în anul 1831, au fost mânăstirile Tismana, Polovragi şi Motru, acestea reuşind să transmită către urmaşi aproximativ 3000 de documente din secolele XIV-XIX.
Indiferent de cauzele generatoare ale pierderilor de arhivă, cei de astăzi nu pot să regăsească decât o mică parte a tezaurului cultural scris, lăsat de înaintaşii lor. Astfel, arhivele gorjene nu au decât două fonduri arhivistice aparţinând unor primării comunale, începând cu anul 1864, în condiţiile în care, prin legea comunală din 31 martie 1864, au fost înfiinţate în judeţul Gorj, 154 comune rurale. În aceeaşi categorie se încadrează şi cea mai importantă instituţie a Gorjului, Prefectura Judeţului Gorj. De la această instituţie nu au supravieţuit decât puţine documente din intervalul 1831-1950. Lipsesc, aproape cu desăvârşire, documentele din perioada 1836-1939. mai exact, din această perioadă ni s-au păstrat doar 191 dosare şi registre, în condiţiile în care numărul de dosare şi registre din anul 1835 este de 150. La polul opus pot fi amintite documentele transmise de Primăria oraşului Târgu Jiu care, cu câteva excepţii pentru perioada 1946-1949, ne pot furniza o imagine aproape completă a istoriei locale.
Distrugerea celei mai mari părţi a documentelor privind istoria Gorjului din secolul al XIX-lea este legată de distrugerea documentelor „Arhivei Generale a Gorjului”, înfiinţată prin încheierea nr. 430 din 8/20 februarie 1873 a Comitetului Permanent al Districtului Gorj. Din păcate, documentele preluate de această primă instituţie judeţeană specializată în păstrarea şi conservarea documentelor au dispărut. În momentul de faţă, despre această arhivă nu se cunoaşte decât că a deţinut, începând cu anul 1885, 1682 de dosare şi registre, din perioada 1831-1869, ale protoieriilor existente în judeţ până în anul 1870.

Arhivele Gorjului de 6 decenii
Documentele actuale păstrate în depozitele Direcţiei Judeţene Gorj a Arhivelor Naţionale sunt cele care au început să fie păstrate o dată cu înfiinţarea, la 1 august 1951 a Secţiunii Regionale Gorj a Arhivelor Statului. Prin activitatea pe care a întreprins-o din 1951 până astăzi, instituţia arhivelor Gorjului, devenită între timp Direcţia Judeţeană Gorj a Arhivelor Naţionale, a încercat să asigure, prin activitatea ce a desfăşurat-o, păstrarea surselor documentare pentru scrierea istoriei locale, asigurând accesul locuitorilor la tezaurul documentar ce se regăseşte în dosarele păstrate cu mare grijă.
Astfel, plecând de la cei 95 metri liniari de documente preluate în depozitele sale în 1951, instituţia a ajuns să gestioneze în prezent peste 5 km. de documente, ce aparţin numeroaselor instituţii ce şi-au desfăşurat sau îşi mai desfăşoară încă activitatea pe teritoriul judeţului Gorj. Constituind baza documentară pentru scrierea istoriei ţinutului Jiului de Sus, documentele instituţiilor administrative (Prefectura Judeţului Gorj, Sfatul Popular al Regiunii Gorj, preturile a 9 plase, sfaturile populare ale raioanelor Târgu Jiu, Gilort şi Novaci, Primăria oraşului Târgu Jiu şi a celor 175 de comune rurale de la care s-au păstrat documente), ale celor 21 de instituţii judecătoreşti (Tribunalul Judeţului Gorj, judecătoriile rurale, notariatele de stat şi parchetele care au funcţionat pe raza judeţului), ale unor instituţii economice (diversele fabrici, instituţii agricole sau de comerţ), ale unor instituţii financiar-bancare, documentele diverselor instituţii de învăţământ, cele ale instituţiilor ecleziastice, de protecţie socială, împreună cu cele emise de cancelariile domneşti începând cu secolul al XVI-lea ş.a., grupate în peste 300 de fonduri şi colecţii arhivistice, alcătuiesc o parte a Fondului Arhivistic Naţional al României.
Tot acest fond documentar stă la dispoziţia tuturor celor interesaţi, pentru a le dezvălui aspectele politice, economice, sociale şi culturale ale istoriei acestui judeţ, în vederea elaborării de studii şi materiale privind istoria comunităţilor locale. Cercetătorul poate să surprindă, în paginile îngălbenite de timp, informaţii privind personalităţi precum Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru, Al. Ştefulescu, Ecaterina Teodoroiu, Victor Popescu, Constantin Brâncuşi, Arethia Tătărăscu ş.a.
Trebuie menţionat că acestor documente aflate în depozitele Direcţiei Judeţene Gorj a Arhivelor Naţionale,  li se adaugă, ca făcând parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, o parte din documentele diverselor instituţii şi organizaţii care îşi desfăşoară în prezent activitatea pe teritoriul judeţului şi care, în conformitate cu Legea 16/1996 a Arhivelor Naţionale, urmează să fie preluate în viitor.
În calitate de păstrătoare a memoriei scrise a acestor meleaguri, Direcţia Judeţeană Gorj a Arhivelor Naţionale este chemată să răspundă solicitărilor tot mai numeroase ale cetăţenilor, privind eliberarea de copii după rolurile agricole, după acte de stare civilă, notariale sau judecătoreşti, de certificate care să ateste vechimea în câmpul muncii, calitatea de refugiat ş.a. Acesta este şi motivul pentru care, începând cu anul 2009 a fost demarată o acţiune de întocmire a unor evidenţe electronice a titularilor de roluri agricole şi a celor care au încheiat diverse acte prin intermediul instituţiilor judecătoreşti sau notariale. Aflată la început de drum, această activitatea, care se va întinde pe parcursul a mai multor ani, va avea ca rezultat rezolvarea cu mai mare promptitudine a diverselor solicitări adresate instituţiei noastre.
Încheiem această scurtă prezentare a Direcţia Judeţeană Gorj a Arhivelor Naţionale, prilejuită de aniversarea, pe data de 31 octombrie, a Zilei Arhivelor Naţionale, printr-o invitaţie pentru toţi cei interesaţi de istoria judeţului Gorj, de a  veni să studieze imensul tezaur cultural ascuns între filele îngălbenite ale dosarelor şi registrelor.

Comments are closed.