Semnal editorial: Prof. dr. Gheorghe Nichifor despre ”Fetele de la Ecaterina” – o școală cu istoria ei de un veac: Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu

Loading

Cu puțin timp în urmă am primit de la distinsul prof. dr. în istorie, Gheorghe Nichifor, ultima lucrare de cercetare a domniei sale apărută la Editura ”Revers” din Craiova, Este vorba de primul volum din lucrarea intitulată ”O școală cu istoria ei de un veac: ”Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu”, Târgu Jiu (1921- 1961), cu subtitlul ”Fetele de la Ecaterina”, în care autorul prezintă evoluția în timp a instituției de învățământ pe parcursul a patru decenii, de la înființarea sa în anul 1921, până în anul 1961.

Volumul este deschis cu un ”Cuvânt înainte”, am putea spune autobiografic al autorului, în care acesta își prezintă pașii vieții profesionale, de la ”ucenicia”  începută în anul 1979 la Facultatea de Istorie-Filozofie a Universității București, la primele sale lecții de istorie, la stabilirea în Târgu Jiu și bucuria de a deveni profesor, mai întâi la Liceul nr. 4, iar mai apoi la Liceul ”Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu, instituție de învățământ al cărei director a fost o perioadă îndelungată de timp. Toate acestea, ca o susținere motivațională și sentimentală, dar și ca o obligație a sa de istoric, au stat la baza demersului prof. dr. Gheorghe Nichifor în a se apleca spre cercetarea, documentarea și scrierea istoriei instituției de învățământ în care a profesat și ale cărei destine le-a diriguit o lungă perioadă de timp.

Iar ca urmare a eforturilor și muncii sale, avem bucuria de a parcurge primul volum, pe care autorul l-a intitulat ”Fetele de la Ecaterina”, din istoria de un secol a acestei instituții de învățământ din Târgu Jiu.

După ce în primul capitol, autorul ne pune în temă cu istoricul școlilor medii de fete la români, în următorul se axează pe ”Tradiția școlilor de fete în învățământul gorjean” cu prezentarea succintă a istoricului învățământului gorjean cu accent pe începuturile prezenței feminine în școala gorjeană, până la înființarea școlilor de fete.

În capitolul următor autorul ne oferă informații valoroase despre ”Începuturile școlii noastre”, ceea ce se va dovedii pe întregul parcurs al cărții că narațiunea scriitorului și cercetătorului asupra faptelor și evenimentelor circumscrise obiectului cercetării sale au un înalt grad de recunoștință și sentimentalism față de istoricul acestei instituții școlare care, după numeroase demersuri ale oficialităților locale, a fost înființată și și-a început activitatea în anul 1921.  Aflăm astfel că, deși, la 5 aprilie 1921, Adunarea Deputaților votase cu unanimitate ”Legea pentru monumentul, coliba și Institutul de fete ‹‹Ecaterina Teodoroiu››”, oficial în Târgu Jiu a luat ființă Școala Secundară de Fete, gradul I, la 19 noiembrie 1921, când Ministerul Instrucțiunii a aprobat funcționarea sa, dar cu statut de școală extrabugetară, cu un Comitet Școlar, prima directoare a acesteia fiind profesoara de Limba Română și Limba Franceză, Silvia Demetrescu.

Cu toate greutățile inerente, ”Începutul continuă…”, iar autorul ne prezintă evoluția lucrurilor și aspecte legate de desfășurarea activității didactice, starea materială a elevelor, modul de asigurare a cadrelor didactice, modul de salarizare al profesorilor, inspecțiile efectuate în cadrul școlii, disciplinele studiate, cadrele didactice care predau în școală, activitățile culturale, rezultatele obținute, începuturile bibliotecii școlare, etc., cu multe extrase din documentele vremii identificate în arhive, precum și din presa acelor timpuri.

Un capitol consistent este dedicat apoi ”Liceului de Fete Târgu Jiu” cu începere din anul 1928, an în care programele învățământului liceal de fete au fost armonizate cu cele de la liceele de băieți, până în anul 1937.

Așadar, cu începere de la 1 septembrie 1928, urmare prevederilor noii legi din acea vreme, școala a funcționat cu șapte clase, în două cicluri, sub titulatura oficială de Liceul de Fete Târgu Jiu, iar în anii următori a fost și ea afectată de efectele crizei economice din perioada 1929-1933. Dintre cadrele didactice care au predat în acea perioadă la această instituție de învățământ și care au primit inspecții la clase, amintim pe: Sevastița Vasilescu – profesorară de Limba Română și directoare; Silvia Lăzărescu – istorie, Aurelia Bobancu – muzică, Victor Daimaca – algebră; Antoanela Tarfaroaga – limba germană, Th. Gâlcescu – limba latină,, Titu Ciocănescu, ș.a.

De asemenea aflăm că în anul școlar 1931-1932 la Liceul de Fete din Târgu Jiu au fost înscrise 267 eleve, dintre care 11 s-au retras, 206 au promovat, 46 au fost corijente și 4 eleve repetente.

Interesante sunt, de asemenea informațiile despre cercetășia în rândul elevelor, acțiunile organizate de elevele cercetașe ale liceului și implicarea lor în evenimentele organizate la nivelul orașului, despre uniformele școlare ale elevelor și regulile stricte ce trebuiau respectate la școală și în afara acesteia, educația morală, rolul adunării părinților, nivelul taxelor școlare, sancțiunile aplicate elevelor și multe altele.

Următorul capitol substanțial este dedicat istoricului școlii din perioada complicată a anilor 1937-1948, adică cu începere din anul în care școala a avut ”un patron…”, respectiv de când aceasta a luat numele de Liceul de Fete ”Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu,  nume recunoscut prin Decret regal în data de 11 februarie 1937.

Cercetătorul și autorul prof. dr. Gheorghe Nichifor prezintă în continuare, an de an, istoricul școlii cu greutățile și neajunsurile generate de perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și perioada de la sfârșitul acestuia până în anul 1948, cu efectele generate de schimbările de regim, asupra învățământului și ”lupta pentru bolșevizarea” acestuia.

Anul 1948 aduce noi reglementări în învățământul românesc, pe de o parte legate de structura ciclurilor de învățământ, iar pe de altă parte prin înlocuirea, sub influență sovietică, a unor discipline de studiu și introducerea unor materii de propagandă, nemaiexistând manuale alternative, iar cele unice erau în majoritatea lor traduse din limba rusă. De asemenea în același an Liceul de Fete ”Ecaterina Teodoroiu” primește denumirea de Liceul de Fete Târgu Jiu. Sunt ani grei pentru cadrele didactice, pentru eleve și pentru liceu în general. Autorul lucrării, prof. dr. Gheorghe Nichifor reușește să scoată la lumină greaua perioadă prin care a trecut școala în acele vremuri, atmosfera din cadrul școlii, cadrele didactice și materiile școlare,  efectele politicii vremii asupra școlii, propaganda vremii, cenzura, obligativitatea participării liceului la evenimentele politice ale vremii, comportamentul cadrelor didactice afiliate politic, etc. etc.

Reținem din sinteza prof. dr. Gheorghe Nichifor, legată de implicarea elevelor în programul instructiv-educativ al școlii, din toamna anului 1949: ”Zilnic, elevele luau parte atât la efectuarea și menținerea curățeniei din sălile de clasă, cât și (în cazul elevelor interne) în dormitoare și cantină, în amenajarea și înfrumusețarea curții, etc. Pentru prepararea hranei zilnice se făcea de serviciu la cantină după un grafic riguros, asigurând curățarea cartofilor și altor legume, transportul alimentelor și servirea mesei. Se muncea și la grădina școlii.”

În ultimul capitol al acestui volum, prof. dr. Gheorghe Nichifor, prezintă istoricul școlii din  perioada 1953-1961, cu toate specificitățile perioadei respective, legate de duratele de școlarizare, discipline, cadre didactice, influența politicului asupra învățământului, educarea politică a elevelor, înființarea organizațiilor de pionieri și UTM, munca patriotică, și multe altele. În această perioadă se folosea titulatura de Școala Medie nr. 1, iar unele documente consemnează denumirea de Școala Medie nr. 1 ”Ecaterina Teodoroiu”.

De subliniat faptul că încă de la înființarea sa, Liceul de Fete a funcționat în clădirile în care actualmente își desfășoară activitatea Școala Gimnazială ”Constantin Săvoiu” Târgu Jiu (fosta Școală generală nr. 8), iar anul școlar 1960-1961 a fost ultimul an în care a funcționat ca liceu de fete, în anul următor unindu-se cu Liceul ”Tudor Vladimirescu” sub conducerea prof. Ion Talabă.

Remarcăm din parcurgerea acestui prim volum al istoricului învățământ târgujian de fete, scris cu migală și acribie de către prof. dr. Gheorghe Nichifor, că pe lângă faptul că este o lucrare monografică foarte bine documentată, este și o lucrare sentimentală, parcă povestită de distinsul autor. Și, apreciem noi, este normal să fie o lucrare sentimentală, pentru faptul că prof. dr. Gheorghe Nichifor a predat în această instituție de învățământ liceal,  aproape întreaga perioadă a carierei sale didactice (1986-2020), fiind pentru o perioadă îndelungată diriguitorul activității acesteia în calitate de director (2002-2017).

Personal mărturisesc faptul că am citit multe din cărțile scrise de prof. dr. Gheorghe Nichifor, dar volumul la care m-am referit devine unul special pentru mine. Și aceasta pentru faptul că în paginile acestui volum am găsit informații legate de câțiva dintre profesorii mei pe care i-am avut, ca elev, la Liceul Economic și de Drept Administrativ Târgu Jiu în perioada 1974-1978, profesori care au predat pe la mijlocul secolului trecut la Liceul de Fete Târgu Jiu, respectiv pe distinșii prof. Grigore Ghiga, prof. Radu Raita și prof. Victor Perescu.

Menționăm faptul că prof. dr. Gheorghe Nichifor a scris un număr impresionant de cărți despre istoria Gorjului, a personalităților și instituțiilor sale, motiv pentru care apreciem necesar a relua în cele ce urmează, câteva informații biografice despre distinsul autor:

Profesor, istoric și cercetător remarcabil cu un număr impresionant de lucrări publicate, om de cultură doctor în istorie, și om politic,  Gheorghe Nichifor s-a născut la data de 11 august 1956 in localitatea Salcia, județul Prahova.

Urmează cursurile Școlii Generale din satul natal Salcia, județul Prahova (1963-1971), după care pe cele ale Grupului Școlar Profesional Tehnic ”1 Mai” Ploiești (1971-1974), pe cele ale Liceului ”Alexandru Ioan Cuza”  din Ploiești (1974-1979) și apoi pe cele ale Facultății de Istorie-Filosofie a Universității din București (1979-1983.

În anii de studenție se căsătorește cu Dorina Sanda, gorjeancă de loc, iar noua familie, după finalizarea studiilor (1983) se întoarce să profeseze în Gorj, la Târgu-Jiu.

Student fiind, domnul Gheorghe Nichifor  își începe activitatea didactică la Școala Gimnazială din Salcia, satul său natal, județul Prahova (febr. 1980), iar în toamna anului 1983 îl întâlnim pe tânărul Gheorghe Nichifor ca profesor de științe sociale  la Grupul Școlar Industrial Construcții din Târgu-Jiu, unde profesează până în anul 1986, pentru ca din toamna acelui an să fie numit profesor de istorie la renumitul Colegiu Național ”Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, în cadrul căruia își dedică toată priceperea și cunoștințele sale până la ieșirea din activitatea profesională (2020).

De-a lungul anilor îl  întâlnim pe prof. dr. Gheorghe Nichifor, cu începere din anul 1990 în calitatea de profesor metodist în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Gorj, și îndrumător de practică pedagogică, inspector școlar de specialitate al Inspectoratului Școlar Județean Gorj (1991-1992),  inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Gorj (1993-1997), director interimar al Casei Corpului Didactic Gorj (1995-1996), membru al Consiliului Consultativ al Directorilor, director al Colegiului Național ”Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu (2002- 2017).

Urmează o serie de cursuri de specializare iar în anul 2006, prof. Gheorghe Nichifor devine doctor în istorie al Facultății de Istorie-Filosofie din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

De-a lungul anilor, prof. dr. Gheorghe Nichifor se implică în foarte multe proiecte, asumându-și  și îndeplinind diferite responsabilități precum: membru în Consiliul de Conducere al Societății de Cruce Roșie – Filiala Gorj; consilier local al municipiului Târgu-Jiu; membru în Consiliul de Administrație al Teatrului Dramatic ”Elvira Godeanu Târgu-Jiu; promotor al valorilor teatrului prin acțiuni de popularizare a teatrului în rândul elevilor în calitate de director, consilier local și membru; membru în diverse comisii de specialitate ale Consiliului Local al municipiului Târgu-Jiu în calitate de consilier local; membru în Consiliul de Administrație al Direcției de Cultură și Patrimoniu Cultural Gorj;  membru în consiliile de administrație al mai multor instituții de învățământ din Târgu-Jiu;  consilier județean, vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj și enumerarea poate continua.

Implicat activ în cercetarea istorică, prof. dr. Gheorghe Nichifor, este ales președinte al Societății de Științe Istorice –  Filiala Gorj (1999) pe care o conduce până în toamna anului 2023. Datorită muncii sale și a rezultatelor cercetărilor științifice efectuate, în anul 2007 este ales vicepreședinte al  Societății de Științe Istorice din România.

Ca specialist recunoscut al domeniului, cercetător cu rezultate remarcabile  și autor  prolific de carte istorică, îl întâlnim pe prof. dr. Gheorghe Nichifor în calitate de redactor șef al  publicației ”Rhabon”  editată de Societatea de Științe Istorice – Filiala Gorj;  președinte al Cercului ”Cultul Eroilor ”Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu;  membru în Comisia Județeană  de elaborare a stemelor localităților din județul Gorj; membru în colegiul de redacție al revistei naționale de cultură istorică pentru elevi ”Clio XXI”; coordonator al revistei de istorie  ”Historia C.N.E.T.” Târgu-Jiu; consilier științific și membru al Asociației Autorilor de Carte Documentară  și Științifică Gorj, devenită ulterior Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. Doru Șerban” Târgu-Jiu;  redactor la revista ”Învățătorimii gorjene” și enumerarea poate continua.

Prof. dr. Gheorghe Nichifor este autorul unui număr impresionant de cărți valoroase despre istoria Gorjului și despre numeroase personalități istorice gorjene și naționale, precum și autorul a  peste 250 de studii și articole publicate în reviste de specialitate precum ”Studii și articole de istorie” – București, ”Magazin istoric” – București, ”Litua – Studii și cercetări” – Târgu-Jiu, ”Telegraful Român” – Sibiu, ”Arhivele Olteniei” – Craiova, ”Arhivele Prahovei” – Ploiești, s.a. De asemenea prof. dr. Gheorghe Nichifor este mereu prezent în direct la posturile locale de radio și televiziune pe teme de actualitate, istorie și cultură.

Din mai 2017 Prof. dr. Gheorghe Nichifor devine vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, mandat reînnoit în toamna anului 2020, calitate în care s-a ocupat și de cultura gorjeană, de organizarea și supervizarea unor evenimente culturale și istorice de înaltă ținută și calitate.

În final putem afirma faptul că un prahovean de origine, devenit gorjean încă din tinerețe, prof. dr. Gheorghe Nichifor a făcut aici ”istorie” cu adevărat, scriind cu acribie, consistență și patos despre istoria și cultura gorjeană,  despre personalități, eroi și martiri gorjeni, ceea ce este impresionant. Mai menționăm faptul că prof. dr. Gheorghe Nichifor este membru fondator al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”A. D. Șerban” din Târgu-Jiu, în numele căreia îi adresăm toate felicitările pentru scrierile sale și îi urăm succes în viitoarele proiecte de cercetare și scriitoricești.

Mai menționăm faptul că lansarea acestui volum va avea loc pe data de 29 februarie a.c. la Biblioteca Județeană ”Christian Tell” din Târgu Jiu, iar noi așteptăm cu nerăbdare cel de-al doilea volum al autorului.

dr. Victor Troacă

Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”