Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Şcoala » Schimbări majore pentru un nou învăţământ românesc

Schimbări majore pentru un nou învăţământ românesc

Submitted by on 24 March 2010articol citit de 2,320 ori | No Comment

Ministerul Educaţiei a dat publicităţii în săptămâna trecută o nouă versiune a Legii Educaţiei Naţionale după experimentul ratat de anul trecut. Spre deosebire de anul trecut, versiunea din acest an este supusă dezbaterii publice, lucru care permite cel puţin teoretic schimbări. Cele mai importante schimbări se referă la finanţarea şcolilor, alegerea directorilor de şcoli şi conducerilor universităţilor, implicarea părinţilor şi comunităţilor locale etc. Cel puţin la acest moment, atenţia şcolii este îndreptată spre anunţatele mişcări sindicale care debutează în Gorj la 24 martie 2010.

Învăţământul românesc va fi pus pe baze noi din acest an

Aşa cum era de anticipat, finanţarea în învăţământul obligatoriu de zece ani se va face în baza şi în limitele costului standard per elev sau preşcolar, după principiul banii urmează elevul. Învăţământul obligatoriu va fi de zece ani, începând cu clasa pregătitoare şi terminând cu clasa a IX-a. Finanţarea după principiul banii urmează elevul va fi aplicată pentru învăţământul general, gratuit şi obligatoriu de zece ani, existând posibilitatea extinderii lui şi asupra învăţământului liceal, potrivit proiectului de lege. În învăţământul preuniversitar finanţarea se va face prin alocări bugetare din fonduri publice, în limita a cel puţin 6% din PIB. Aceasta va cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară, finanţarea suplimentară şi veniturile proprii. Spre deosebire de acum, finanţarea de bază acoperă cheltuielile de personal, cu materiale şi servici, pentru manuale, dotări generale, întreţinere curentă şi cheltuielile cu perfecţionarea profesională. Investiţiile, reparaţiile capitale, consolidările, subvenţiile pentru internate şi cantine, cheltuielile pentru evaluarea periodică, bursele şi transportul elevilor, precum şi costurile pentru naveta şi examinarea medicală obligatorie a profesorilor vor fi acoperite din finanţarea complementară. Finanţarea suplimentară va fi acordată pentru premierea unităţilor de învăţământ cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau al performanţelor şcolare.

Depolitizare pentru directorii de şcoli
Directorul şi directorul adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar nu pot fi membri de partid pe perioada mandatului, iar în mediul academic ocuparea simultană a unei funcţii de conducere în universitate şi a uneia de demnitate publică este interzisă.
Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar va fi asigurată de un director şi de Consiliul de administraţie al şcolii.Ocuparea funcţiei de director se va face prin concurs organizat de către Consiliul de administraţie al şcolii. Directorul va încheia un contract de management cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află unitatea de învăţământ. Directorul unităţii de învăţământ poate fi eliberat din funcţie prin decizia Consiliului de administraţie, cu votul a două treimi dintre membri sau prin decizia consiliului local ori judeţean, când se constată neîndeplinirea contractului de performanţă încheiat cu aceste consilii.

Un nou tip de evaluare al elevilor
Proiectul Legii Educaţiei introduce un nou tip de evaluare a elevilor, numit „potrofoliu educaţional”, care va reprezenta o carte de identitate educaţională, cuprinzând totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute de şcolari.
Potrivit proiectului Legii educaţiei, evaluarea elevilor a fost gândită şi ca un proces remedial, nu doar constatator al unei stări de fapt. Totodată, evaluarea elevilor se va realiza prin testări în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, iar în funcţie de rezultatele obţinute de şcolari, profesorii vor avea obligativitatea să dezvolte planuri individuale de învăţare, atât pentru cei cu rezultate slabe, cât şi pentru cei cu performanţe.
Evaluarea finală va fi organziată la clasa a IX-a şi va consta într-o testare naţională trans-curriculară, cu întrebări din disciplinele comune unei arii (spre exemplu întrebări din matematică, fizică, chimie, biologie), două probe scrise de evaluare a competenţelor de comunicare în limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională, plus evaluarea competenţelor la matematică şi ştiinţe, precum şi o probă practică, prin care vor fi evaluate competenţele de utilizare a calculatorului.

Un nou tip de liceu
Potrivit proiectului de lege, liceul devine o etapă intermediară spre trecerea la facultate, care oferă aprofundarea cunoştinţelor generale, în cazul liceului teoretic de trei ani, dar şi obţinerea unei calificări profesionale.
Învăţământul profesional, liceal şi cel postliceal vor dobândi astfel o importanţă deosebită pentru obţinerea unei calificări profesionale. Învăţământul liceal teoretic va oferi absolvenţilor, pe lângă diploma de bacalaureat, şi posibilitatea obţinerii unor certificate de competenţe (digitale, de comunicare), ce vor putea fi foosite în portofoliul educaţionale pentru educaţia permanentă, dar şi la accesul în învăţământul superior.
Absolvenţii învăţă­mân­tului liceal profesional vor obţine, pe lângă diploma de bacalaureat, şi certificatul de calificare într-o profesie, care le dă dreptul inserţiei pe piaţa muncii, dar şi portofoliul educaţional.
Învăţământul obligatoriu va fi de zece ani, începând cu clasa pregătitoare şi terminând cu clasa a IX-a. Potrivit proiectului, trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu va duce la scăderea abandonului şcolar. În plus, finalizarea învăţământului obligatoriu la 16 ani, vârsta legală de muncă, va permite absolvenţilor să poată urma stagii de ucenicie sau alte forme de pregătire profesională în cazul în care nu mai doresc să facă liceul.

Comments are closed.