Starea în care se afla judeţul Gorj în jurul anului 1909 o găsim tot într-o lucrare intitulată „EXPUNEREA SITUAŢIUNEI JUDEŢULUI GORJ”, prezentată Consiliului General în sesiunea ordinară din 15 octombrie 1910 de către PREFECTUL JUDEŢULUI, fiind publicată la Tipografia DAVID J. BENVENISTI, Str. Justiţiei, Nr. 20 din Craiova. Lucrarea o regăsim la biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, structurată pe problemele referitoare la diferite ramuri de activitate, aflate în administraţia Consiliului Judeţean General.
Starea financiară a comunelor rurale
Datorită veniturilor obişnuite ale comunelor şi micilor împrumuturi făcute de casa şcolilor a fost posibilă începerea construirii unui număr însemnat de şcoli, şi anume la şcolile din Godineşti, Fărcăşeşti, Arcani, Boroşteni, Pocruia, Dobriţa, Bnegeşti, Şipotu, Stejerei, Rovinari, Urecheşti, Copăcioasa, care trebuiau definitivate în anul 1909, la şcolile din comunele Peştişani, Ioneşti, Ciuperceni, Ceauru şi Bălăneşti, cu câte trei săli de clase, Tismana, Bâlta, Peşteana Vulcan, Bălceşti, Scoarţa, Budieni, Turburea, Creţeşti, Gârbov satul Murgeşti, Brăneşti, Romaneşti satul Iaşi, Pojogeni şi Bârseşti cu câte două săli de clasă, trebuia terminată zidăria şi să fie acoperite, pentru anul următor fiind rezervate fondurile pentru terminarea reparaţiilor.
De asemenea, în comuna Bâlta, exclusiv cu sprijinul lui Dincă Schileru a fost începută construcţia unui local de şcoală cu două săli de clasă şi cancelarie. Datorită punerii la dispoziție de către Voiculescu Pantelimon, Gărdescu şi Tâmpeanu, a unor terenuri, în mod gratuit, au fost construite şcolile din comunele Bârseşti, Câineni şi Roşia. În comuna Stejerei, satul Pinoasa, datorită ajutorului localnicilor, s-a construit al doilea local de şcoală cu două săli de clasă.
În afara celor prezentate, au fost adunate materiale din economii bugetare şi ofrande particulare, pentru ca în primăvara anului următor să înceapă construcţia de localuri de şcoală şi în comunele Plopşoru, Părău de Vulcan, Bobu, Câlnic, Baia de Fier, Poienari, Corneşti, Răşina şi Peşteana de sus.
Cultul la începutul secolului XX
În judeţ erau 2 mănăstiri Tismana şi Polovragi şi 3 schituri: Cioclovina, Lainici şi Crasna întreţinute de stat, şi schitul Locurile Rele “întreţinut prin caritatea creştină.” La Mănăstirea Tismana era un superior arhimandrit, doi ieromonahi, un ierodiacon pentru serviciu bisericesc şi 12 monahi invalizi. La Mănăstirea Polovragi un ieromonah superior. La schitul Cioclovina un ieromonah îngrijitor. La schitul Lainici un superior arhimandrit, un ieromonah şi un monah. La schitul Crasna un preot îngrijitor.
Numărul bisericilor de mir din judeţ era de 144 parohiale, dintre care 141 rurale, 3 urbane şi 249 filiale. Dintre acestea 387 erau întreţinute de stat, una din fondurile ei proprii şi 5 de Tg-Jiu.
Numărul preoţilor “care deservesc aceste biserici este de 139 şi un Diacon dintre care trei preoţi şi Diaconu licenţiaţi ai Facultăţii de Teologie, 22 absolvenţi ai Seminarului de gradul al 2-lea, iar restul de 112 absolvenţi ai Seminarului de gradul 1-iu.”
Armata, Jandarmeria şi Poliţia
Clădirea arestului preventiv a fost construită în anul 1894. În perioada 1 octombrie 1908 şi 30 septembrie 1909, au intrat la arest 668 indivizi, cu care a fost cheltuită hrană, îmbrăcăminte, spălat, iluminat şi alte cheltuieli mărunte în valoare de 5350 lei şi 41 bani. Dintre aceştia 557 au fost condamnaţi pentru diferite delicate, 111 preveniţi din care 32 pentru omor, 24 pentru furt, 10 ultragiu, 6 fals, 6 incendiu,3 tentativă, 2 escrocherie, 1 atentat la pudoare, 1 delapidare de bani publici, 13 tâlhării, 1 bancrută simplă, 5 bătaie gravă, 6 diferite delicate, 1 pruncucidere. “Protoierul judeţului însărcinat să ţină cursuri arestaţilor a desvoltat în cursul anului acesta cestiuni cu coprins eminamente moral care au fost ascultate cu mult interes.”.
În judeţ se aflau 2 regimente, unul de Infanterie Gorj Nr. 18 şi unul de Artilerie Nr. 5, cu efectivele prevăzute de lege. Ambele aveau reşedinţa în “comuna Urbană Tg-Jiu, locuind în local propriu construit de stat.”.
Cristina Vasiloiu
