Vama Schela din judeţul Gorj (I)

Loading

În localitatea Schela din judeţul Gorj a existat un punct vamal încă din secolul al XVII-lea. În 1717 găsim un regulament vamal care confirma dările pe care trebuiau să le plătească cei care tranzitau spre Vâlcan, judeţul Hunedoara. Potrivit istoricului Dinică Ciubotea, mărfurile care plecau de la Calafat puteau să ajungă  la Târgu Jiu şi, de aici, prin pasul Vâlcan în Transilvania. Arhivele gorjene păstrează câteva documente relevante despre Vama de la Schela, acte de la începutul secolului al XIX-lea.

La jumătatea secolului al XVII-lea, iată cum arăta harta  Ţării Româneşti dintr-o sursă olandeză
La jumătatea secolului al XVII-lea, iată cum arăta harta Ţării Româneşti dintr-o sursă olandeză

Ca informaţii de context, organizarea vamală a statelor feudale româneşti datează încă din secolul al XIV-lea. Istoricul Constantin Şerban aprecia într-un studiu că în tot secolul al XVIII-lea, venitul vămilor a ocupat locul al treilea după cel al oieritului şi al ocnelor. Astfel, la 8 decembrie 1716, reprezentanţii boierimii şi cei ai clerului îi scriau împăratului Carol al VI-lea, privitor la închinarea ţării Austriei, că: „Ţara Românească era bogată în tot felul de alimente, ocne de sare, mine de aramă, fier şi aur din care, chiar în acest an nenorocit, domnul a avut un venit de 50.000 de taleri”.
Punctele de vamă, destul de numeroase în Ţara Românească, erau numite schele şi mergeau, potrivit aceluiaşi Dinică Ciubotea, de la  Orşova (Ruşava), Cerneţi, Cioroboreni, Salcia, Calafat, Zdelga, Ghidiciu (Tija), Bistreţ, Nedeia, Ciolpanu, Celei, Izlaz şi până la pasul Vâlcan în nord.

Vama de la Schela

Arhivele gorjene păstrează mai multe documente din vremea reluării activităţii vămii de la Schela, documente care văd pentru prima dată lumina tiparului. Vămile au fost reorganizate în 1831 după cum o să vedem. La 17 iunie 1831, otcârmuitorul judeţului Gorj primea următorul document de la Dvornicia Mare a Trebilor din Lăuntru a Prinţipatului Ţării Rumâneşti:
„Să face cunoscut acei ocârmuiri că de vreme ce din porunca stăpânirii partea otcârmuitoare şi cea judecătorească începând a să întocmi după noul regulament şi după aceasta formiruindu-se pă lângă otcârmuirile judeţelor hotărât un număr dă dorobanţi şi pă lângă judecătorii asemenea cel de aprozi. Drept aceea toate cetele slujitoreşti supt orice numire şi supt oricare dregătorie au fost până acum să desfiinţează cu totul rămâind în rândul dajnicilor ţării de la zi 1-iu a trecutului iulie, să osebesc însă dintr-aceştia vremelniceşte numai una mie cinci sute nume ce au să rămâie în slujba spătării încă pă o curgere de vreme (adică până când vor coprinde toată slujba ţării militarii pământeneşti) supt numire de catane spătăreşti şi carii pă această vreme pă lângă scuteala dă dajdii vor avea şi o sâmbrie hotărâtă câte lei cincisprezece pă lună pentru fieşcare carea li să va plăti prin orânduiţii dumnealui vel Spătar din alegerea acestor nume cei ce au fost să să osebească şi la acel judeţ, sau făcut cunoscuţi acei ocârmuiri încă de mai nainte prin poruncile vistierii arătătoare şi dă mijlocu dărilor în slujba spătării.
Către aceasta tot acum să dăsfiinţează şi vătăşiile plaiurilor înplinindu-să locurile acestora cu orânduirea supt ocârmuitorilor dă plaiuri întocmai ca şi cei ce au să orânduiască prin plăşi şi după aceasta rămân lăcuitorii satelor du prin plaiuri pentru totdeauna feriţi şi apăraţi de a mai da plăiaşi în slujba vătăşiilor, pentru că fieşcare suptocârmuitor dă plaiu va avea în slujba sa câte doi dorobanţi călări simbrieaşi precum şi de a mai răspunde către cinevaşi ceea ce da până acum vătăşiilor supt numire de clacă şi dvornicie, pentru că şi această dare sau desfiinţat întru vaşnică hotărâre de a nu să mai întocmi niciodată până când însă militari pământeneşti vor coprinde şi slujba plaiurilor să vor îndatora satele acestor plaiuri ca să dea dintre dânşii şi cu rândul cel şi până acum orânduit număr de potecaşi asupra cărora să vor orândui căpitani din partea dumnealui vel Spătar cu îndatorire de a strejui numai paza schelilor şi a potecilor păzind toate orânduielile ce să cuvin întru aceasta şi fără dă a să mai amesteca la altcevaşi din cele ce privesc ori la partea judecătorească sau la cea otcârmuitoare fiind pentru aceasta osebite orândueli.
Deci primind dumneata această poruncă dinpreună şi cu alăturata publicaţie după care peste puţine zile să vor trimite şi ecsemplaruri tipărite spre a să împărţi câte unul în fieşcare sat numaidecât vei obştia? în tot coprinsul judeţului ca să o pună şi să o înţeleagă cu toţi te vei sluji numai cu dorobanţii ce ţi sau poruncit să-i întocmeşti şi vei orândui în plaiuri vechili de suptocârmuitor până la cea de obşte alegere a acestora numai pentru trebile otcârmuirii şi să-i datorezi ca să aşeze pă lângă dânşii şi câte doi dorobanţi călări, aceştia vor cunoaşte că leafa ce au să primeşte de la ziua ce să va hotărâ, este câte lei două sute pentru un suptocârmuitor şi câte lei cincizeci pentru un dorobanţ coprinzându-să într-aceştia şi hrana lor i a cailor lor şi în cele din urmă vei raportui la Dvornicie urmarea ce vei face.
1831 iunie 17


Dan Cismaşu
Cornel Şomâcu