Serviciul de poduri şi şosele din judeţul Gorj în anii 1911-1912 îl regăsim prezentat tot în lucrarea aflată la biblioteca din cadrul Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, intitulată „EXPUNEREA SITUAŢIUNEI JUDEŢULUI GORJ PE ANUL 1911-1912”, prezentată Consiliului General Judeţean la deschiderea sesiunii ordinare din 15 octombrie 1912.
Personalul acestui serviciu, era compus din:1) un inginer, şeful serviciului; 2) un secretar, însărcinat cu contabilitatea prestaţiilor; 3) doi impiegaţi, dintre care unul însărcinat cu arhiva serviciului;4) un conductor clasa I şi un picher clasa I, detaşaţi la serviciul central, pentru întocmire de proiecte şi controlul zilelor de prestaţii. Reţinem că Serviciul Exterior era compus din 7 secţiuni, fiecare având câte un şef de secţiune: Secţia I, cu reşedinţa la Brădiceni, şef de secţiune un conductor diplomat cu titlul provizoriu; Secţia II, care cuprindea şi toată şoşeaua naţională, Filiaşi-Tg Jiu-Frontieră, şef de secţiune un conductor clasa I; Secţia III, cu reşedinţa la Novaci, şef de secţie un conductor clasa II; Secţia IV, cu reşedinţa la Colţeşti, şef de secţiune un conductor clasa I; Secţia V, cu reşedinţa la Bibeşti, şef de secţiune un conductor diplomat cu titlul provizoriu; Secţia VI, cu reşedinţa la Peşteana Jiu, şef de secţiune un picher principal; Secţia VII, cu reşedinţa la Bălăneşti, şef de secţiune un picher principal.
Secţiile sunt la rândul lor împărţite în ocoale, iar şefii de ocoale, pentru toate secţiunile au ca titular: un picher clasa II, 9 picheri clasa III, 4 picheri clasa IV şi 5 picheri clasa V.
În afară de acest personal, care este plătit de stat în schimbul cotei de lei 49000 prevăzut în bugetul ordinar al drumurilor, cotă cu mult întrecută faţă de personalul plătit de stat, serviciul de poduri mai deţine următorul personal, plătit din bugetul drumurilor: Doi meşteri lemnari, opt şefi cantonieri, 60 cantonieri judeţeni, un şef cantonier şi 4 cantonieri pentru pepinieră, un mecanic şi un om de serviciu la automobilul serviciului. Costul total al acestui personal este anual de 44160 lei.
Şoseaua naţională Filiaşi-Tg Jiu-Frontieră, cu o lungime de 125 Km şi 415 metri, are ca personal de întreţinere: 2 picheri clasa II şi III, 5 şefi cantonieri, 66 cantonieri, 12 lucrători speciali şi un şef de echipă. Costul anual al acestui personal este de 597000 lei.
În data de 1 octombrie, conductorii provizorii, şefii secţiei I şi V au părăsit serviciul, pentru a-şi face stagiul militar de un an, astfel că serviciul se găseşte în mare lipsă de personal.
Despre starea şoselelor
Şoselele din judeţul Gorj, în general, se găsesc în stare bună, cu excepţia celor din regiunea Amaradia. Acestea, până în anul 1911 erau întreţinute numai cu nisip, a fost prevăzut pietriş ciuruit de Gilort, din care s-au aşternut 16 Km şi 700 m din şoseaua vecinală Cărbuneşti-Pegeni, acest pietriş costând efectiv 8117,21 lei.
Pentru toate celelalte şosele din judeţ, în afară de cea naţională, tot materialul de întreţinere se aprovizionează, prin zile de prestaţii.
În privinţa lucrărilor prin zile de prestaţie, preţul zilei cu braţele a urcat de la 2 la 3 lei, al zilei cu un trăgător de la 2,50 la 3 lei, cu doi trăgători de la 4 la 5 lei.
Situaţia podurilor şi podeţelor: 2 poduri metalice definitive, 270 poduri de beton şi beton armat (cu 26 mai multe faţă de anul anterior), 272 de poduri de zidărie, 36 mixte, 3455 de lemn, 276 caseuri şi treceri prin vad.
Serviciul, în afara lucrărilor prin zile de prestaţie, în valoare de 214155, a efectuat o activitate intensă, mai ales pentru reconstrucţia podurilor. Astfel, poduri mari au fost executate peste râurile Jiu, Gilort, Blahniţa, Gruiul etc., şi au fost puse în execuţie poduri de stejar cătrănit peste Jiu, două la Turcineşti, unul la Poiana şi unul la Ioneşti ş.a. Podurile de beton armat, terminate sau pe punctul de a fi terminate, se urcă, conform contractelor, la suma de 131019, în afară de cele a căror execuţie e pe punctul de a începe şi care urcă la suma de 160550 lei după deviz şi contracte.
Din păcate mijloacele anuale de care dispune bugetul drumurilor, e departe de a face faţă cerinţelor, fiind bine stabilit că marea întindere a reţelei de şosele şi drumuri, prea multe poduri din acest judeţ, cer sacrificii din ce în ce mai mari, lemnul scumpindu-se foarte mult şi este greu de găsit, podurile din beton şi beton armat nu pot fi executate decât pe reţelele cu circulaţie mare (şosele naţionale, judeţene şi vecinale) din cauza lipsei de fonduri, căci reconstrucţia în mod economic a tuturor podurilor din judeţ, cu caracter definit, ar costa câteva milioane. De menţionat faptul că la toate podurile de lemn construite, „manopera se face prin zile de prestaţie, căci, dacă ar fi să se plătească cu bani şi manopera, atunci podurile ce s-ar construi anual ar fi şi mai puţine şi deci nemulţumirile ar fi şi mai mari”.
Cristina Vasiloiu
