Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Transalpina, singura realizare notabilă după decembrie 1989

Transalpina, singura realizare notabilă după decembrie 1989

Submitted by on 16 February 2016articol citit de 1,056 ori | No Comment

Încercăm în acest număr să vă prezentăm un episod de istorie contemporană, demersurile făcute de toți parlamentarii din zona noastră, indiferent de culoarea politică, pentru ca Transalpina să existe. În luna martie se împlinesc exact 10 ani din momentul când parlamentarii de Gorj, Hunedoara, Dolj, Vâlcea, Sibiu, Olt și Mehedinți semnau un memoriu către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România în favoarea acestui proiect uriaș. De reținut că era practic o raliere la demersul deputatului Pantelimon Manta care începuse în ianuarie 2006 să ceară construirea Transalpinei.

Când nu contează culoarea politică...

Când nu contează culoarea politică…

„Drumul Regelui” sau Transalpina, denumirea contemporană, este cel mai înalt drum din România care poate fi traversat cu mașina. Acest drum național face legătura între Transilvania și Oltenia și are cel mai înalt punct în Pasul Urdele(2145 m). Pe acest drum s-a lucrat intens între 2009 și 2012, s-au cheltuit circa 400 de milioane de euro dar, din nefericire, nici acum nu a fost terminat. Drumul are 148 de kilometri între Bengești(Gorj) și Sebeș(Alba) iar începuturile, pe lângă cele antice, ar fi în anii Primului Război Mondial.
În perioada interbelică au fost demarate lucrări de pietruire a drumului, iar inaugurarea s-a făcut în 1938 la Poiana Sibiului, în prezența regelui Carol al II-lea cel care a venit și în Gorj cu această ocazie. Drumul era considerat, la acea vreme, o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic și militar. Cu mici schimbări, apoi timp de decenii nu s-a mai întâmplat nimic…

Un demers unic

În urmă cu 10 ani, în martie 2006, majoritatea parlamentarilor din județele Gorj, Dolj, Vâlcea, Alba, Sibiu, Hunedoara, cereau autorităților continuarea modernizării DN 67 C. În spatele demersului inițiat de deputatul Pantelimon Manta, născut la Novaci și cunoscător al unor elemente importante din trecutul zonei, s-au raliat parlamentari de toate culorile politice și din toate județele amintite: Petre Ungureanu-Vâlcea; Emilian Frâncu-Vâlcea; Gheorghe Barbu-Hunedoara; Aurel Vlădoiu-Vâlcea; Rovana Plumb-Vâlcea; Marcel Romanescu-Gorj; Monica Iacob-Ridzi-Hunedoara; Victor Ponta-Gorj, Constanța Ionica Popescu-Hunedoara; Monica Gălețeanu-Dolj; Claudiu Manda-Dolj; Ion Călin-Dolj; Olguța Lia Vasilescu-Dolj; Ilie Stoica-Sibiu; Ion Florescu-Gorj; Radu Berceanu-Dolj; Ilie Petrescu-Gorj; Ion Tomuș-Olt; Petre Daea-Mehedinți; Mihail Popescu-Vâlcea; Adrian Păunescu-Hunedoara ș.a.Lista este semnată de 24 de parlamentari și însoțește memoriul trimis la 13 martie 2006.
În memoriul trimis către CNADNR, directorului de atunci Liviu Dâmboiu, îi erau prezentate principalele elemente ale evoluției drumului care se cerea modernizat. Aflăm astfel că în anii 1967-1968 drumul Bengești-Novaci-Rânca-Obârșia Lotrului-Sebeș a fost clasat ca drum național-DN67C. Începând cu anul 1986 DN67C a fost cuprins într-un program de modernizare dar până în 2006 erau asfaltați doar 27 km.
Potrivit semnatarilor- „Drumul național își continuă traseul sinuos pe lângă vârful Păpușa, ajungând până la cota 2102, din vârful Dengheru, după care coboară la Obârșia Lotrului, intersectându-se la km 59+850 cu DN 7A, Brezoi-Voineasa-Vidra-Obârșia Lotrului-Petroșani. Modernizarea DN 67C până la Obârșia Lotrului care este un nod de drumuri naționale se impune cu stringență și având în vedere că deja dinspre Vâlcea, Hunedoara, Alba s-au demarat și s-au realizat în mare parte aceste drumuri de legătură.
Drumul național DN67C între km 0+000 …27+000 este modernizat și asfaltat, între km 27+000 …32+000 este asfaltat pe amplasamentul existent iar între km 32+000…59+850 este pietruit. Pe acest ultim tronson partea carosabil[ este de cca.4,00…4,50 m și nu există poduri care să necesite modernizări sau reabilitări.”
Parlamentarii propuneau CNADNR modernizarea DN67C în trei etape: „etapa I: lărgirea părții carosabile și asigurarea scurgerii apelor; etapa a II-a: protecția versanților cu ziduri de sprijin și asigurarea elementelor pentru siguranța circulației-unde este cazul; etapa a III-a: impermeabilizarea părții carosabile cu diverse materiale prin soluții mai costisitoare”

Încă șantier

Abia în ultimele luni din 2008 CNADNR a decis să scoată la licitație reabilitarea DN 67C. Lucrările au început efectiv în 2009, investiția licitată ridicându-se la 1.3 miliarde de lei.
La începerea lucrărilor de modernizare, în 2009, drumul dinspre Novaci era asfaltat numai până la Rânca  (1.600 m), iar cel dinspre Sebeș numai până la Lacul Oașa. Șoseaua a fost dată parțial în circulație în 2010. Lucrările au încetat în 2013, o dată cu declararea insolvenței firmei Romstrade, antreprenorul contractat de CNADNR.
Oficial, drumul este considerat șantier în lucru, și nu beneficiază de deszăpezire decât pe tronsoanele Novaci-Rânca, respectiv Dobra-Baraj Oașa.

Comments are closed.