Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Din tezaurul arhivistic gorjean

Din tezaurul arhivistic gorjean

Submitted by on 6 February 2016articol citit de 1,059 ori | No Comment

La circa o săptămână de la marile evenimente istorice aniversate recent (declanșarea Revoluției de la 1821 și ”Mica unire”), alegerea unei teme inedite care să stârnească interesul cititorului este destul de dificilă. Iubitorii de istorie speră ca de fiecare dată când apare un articol, studiu sau carte să găsească ceva nou care să completeze ceea ce se știa sau să schimbe radical totul. Jurnalismul zilelor noastre se bazează în primul rând pe senzațional, adică pe știri cu puternic impact la public, însă cercetarea istorică presupune o muncă anevoiasă bazată pe parcurgerea materialului bibliografic existent, analiza și evaluarea acestuia, precum și o temeinică documentare axată pe depistarea și cercetarea surselor primare scrise sau nescrise.

mateiu-basarabAșa că prezentarea unei colecții de documente pare să fie ceva nou și în acelaș timp poate să răspundă și curiozității cititorului de a cunoaște ce tezaur înformațional se păstrează la Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale.

Colecția ”Documente foi volante”

De regulă cele mai frecvente întrebări puse arhiviștilor de cei care vin la cercetare sunt: ”Care este cel mai vechi document pe care îl dețineți?”, ”Aveți documente scrise și în alte limbi?”, ”Unde pot să găsesc cele mai vechi informații despre localitatea mea?” și exemplele ar putea continua. În cele ce urmează sperăm să dăm cât mai multe răspunsuri și să satisfacem curiozitatea cititorilor.
Pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar să cunoaștem căteva lucruri despre cum s-a format și s-a păstrat arhiva în timp. De la formarea statului feudal Ţara Românească și până la intrarea în vigoare a prevederilor Regulamentului Organic (1831), documentele emise de diferite instituții ale statului (cancelaria domnească, bănia Craiovei, județi, ispravnici, divane judecătorești ș.a.) sau ecleziastice (mănăstiri, episcopii, mitropolie) precum și cele emise de particulari se redactau într-un exemplar care se păstra la beneficiarul celor înscrise în act, fără ca emitentul să aibă o copie martor. Din acest motiv specialiștii numesc acest tip de arhivă, ”arhiva la purtător”. Trebuie menționat aici că sporadic au fost făcute încercări de către unele mănăstiri, de Mitropolia Țării Românești, de Vistierie sau de Cancelaria Domnescă să facă o eviență cu actele emise sau primite mai ales din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. După aplicarea Regulamentului Organic instituțiile sunt obligate să emită documentele în două exemplare, din care unul va rămâne în arhiva proprie, să le înregistreze atât pe cele emise, cât și pe cele intrate și să le grupeze în dele (dosare) pe probleme, deci apare arhiva clasică, ”de registratură”.Aceste precizări sunt necesare să înțelegem de ce înainte de anul 1831 nu întâlnim fonduri arhivistice create de instituții, excepție făcând fondurile eclesiastice, majoritatea documentelor create anterior acestui an fiind păstrate în colecții.
O asfel de colecție a fost constitută și la Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale, fiind numită Colecția ”Documente foi volante”, având la bază donațiile făcute de diferite persoane sau achizițiile făcute în timp de instituție. Din acest motiv documentele nu sunt grupate cronologic sau geografic, ele fiind adăugate pe măsura preluării lor.
Cel mai vechi document păstrat în această colecție este porunca lui Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591; 1591) emisă în anul 1577 referitoare la satul Mușetești.
Conține cărți domnești emise de cancelariile unor domni ca Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591; 1591), Matei Basarab (1633-1654), Constantin Brâncoveanu (1688-1714), diferiți domni fanarioți, Grigore Ghica (1822-1828), Alexandru Ghica (1832-1842) și Gheorghe Bibescu (1842-1848) scrise în limba slavă sau română pe suport de hârtie sau pergament. Acestea fie întăresc diferite moșii proprietarilor, fie sunt cărți de boierie prin care se recunosc privilegile unor boiernași de către diferiți domni.
Colecția conține un mare număr de zapise prin care se tranzacționau terenuri, mori, se făceau împrumuturi, se stingeau datorii, se luau pe chezășie diferite persoane, multe fiind validate cu pecetea satului sau cu semnăturile celor din consiliile sătești.
O altă categorie de documente o reprezintă jalbele prin care se reclamă încălcări de proprietăți, abuzuri ale boierilor sau dregătorilor, unele dintre aceste având rezoluție domnească.
Mai întâlnim hotărnicii ale unor terenuri aflate în litigiu între diferite persoane.
Există un număr important de brevete ale unor medalii și distincții militare primite de cei care au luptat în Războiul Pentru Independență (1877-1878), Primul Război Mondial (1916-1919) și al Doilea Război Mondial (1941-1945).
În afară de acestea întâlnim procalmații (proclamația de la Islaz din anul 1848), statutele unor cooperative și bănci populare, corespondență purtată de învățători cu redacțiile unor reviste la care publicau și multe alte documente cu valoare istorică.
Toate aceste categorii de documente sunt păstrate în formă originală sau sub formă de copii și se referă la majoritatea localităților din Gorj, numărul lor fluctuând de la caz la caz sau la personalități precum Ștefan Bobancu, Dincă Schileru ş.a.

Ion Hobeanu

Comments are closed.