Continuăm și în acest număr povestea avocatului Ștefan Dobruneanu. Născut în Caracal la data de 14 decembrie 1862, Ştefan Dobruneanu, a fost cel de-al treilea fiu al familiei de proprietari Dobruneanu Şt. Nicolae şi Zinca zisă şi Zoe, tatăl fiind fiul lui Ştefan Dobruneanu, mare proprietar de terenuri în fostul judeţ Romanaţi, numele acestora venind de la localitatea Dobrun unde familia deţinea proprietăţi, acesta din urmă fiind şi ctitor în anul 1846 al bisericii din localitate. Cariera lui a fost însă legată de județul Gorj.
Nu după mult timp însă Ştefan Dobruneanu se recăsătoreşte cu Lucia Blasian şi se pare că după această căsătorie, pentru scurt timp, acesta a renunţat la idealurile măreţe menţionate în cele două testamente astfel încât la data de 15 mai 1910 a redactat un nou testament, de data aceasta foarte scurt şi clar cu următorul cuprins:
„Leg toată averea mea mobilă şi imobilă ce se va găsi la încetarea mea din viaţă, prea iubitei mele soţii Lucia Dobruneanu născută Blasian din T. Jiu.”
Când însă se credea că toată opera sa de binefacere era pierdută, neputând uita ideile sale patriotice şi neputând accepta ca totul să se nărue, avocatul Ştefan Dobruneanu, nepotul patriotului şi iubitorului de neam, Iancu Jianu, revine imediat şi la data de 27 mai 1910 îşi întocmeşte un ultim testament prin care renunţă la ideea precedentă de a lăsa întreaga sa avere noii sale soţii, testament ce a fost conceput astfel:
„Subscrisul avocat din Târgu Jiu în deplinătatea facultăţilor mele intelectuale, din libera mea voinţă, în vedere că familia mea are suficiente mijloace de existenţă prin urmare nu are nevoie de sprijinul meu material, iar în oraşul T. Jiu se simte nevoie de un spital în care să se aline suferinţele celor lipsiţi de mijloace, am decis ca la încetarea mea din viaţă să se urmeze întocmai astfel:
1) Institui pe Primăria oraşului T. Jiu, legatară cu titlu universal, pe tot numerarul ce se va afla la încetarea mea din viaţă compus din bani, efecte, cambii, creanţe ipotecare sau chirografare, orice înscrisuri, etc., cu sarcinile mai jos arătate, şi a căror neîndeplinire din parte-i va avea ca sancţiune, nulitatea legatului.
Aceste sarcini sunt:
a) Va servi iubitei mele soţii Lucia Dobruneanu născută Blasian o rentă viageră de cinci mii lei anual, în acest scop legatara mea cu titlu universal, imediat după încetarea mea din viaţă va consemna la casa de depuneri şi consemnaţiuni din Bucureşti, efecte publice suficiente spre a produce un venit anual de cinci mii lei, care venit se va încasa direct de soţia mea de la casa de depuneri şi consemnaţiuni fără a mai fi nevoie de intervenţia legatarei mele cu titlu universal, care va comunica casei de depuneri a face această plată soţiei mele.
b) În termen de trei ani, de la încetarea din viaţă a iubitei mele soţii Lucia Dobruneanu, pe locul spitalului judeţean (dacă judeţul îi va ceda terenul) sau alt loc pe bulevardul I. C. Brătianu sau C. A. Roseti, legatara mea cu titlu universal, va clădi şi pune în stare de funcţionare un spital comunal, purtând pe frontispiciu inscripţia *Spitalul Ştefan Dobruneanu*.
c) În grădina din faţa spitalului se va aşeza pe un soclu de piatră, bustul meu de bronz lucrat de d-nu Filip Marin, artist sculptor din Bucureşti, strada Romană, după bustul în marmură ce la mai făcut şi se află la mine.
d) Rămăşiţele mele pământeşti se vor transporta ori de unde a-şi fi încetat din viaţă şi se vor depune în cavoul ce am în cimitirul din T. Jiu, completându-se inscripţia de la criptă.
e) Se va aşeza tot în cavou, bustul meu de marmură cum şi orice alte portrete în ulei ar încăpea prin îngrijirea d-lui Filip Marin.
f) Va îngriji să se menţină în bună stare fântâna monument *Ecaterina Dobruneanu*din grădina publică a oraşului T. Jiu, precum şi cavoul cu grădiniţa lui – făcând în timp de zece ani câte un parastas la aniversarea încetării mele din viaţă.
g) Va plăti îngrijitorului de la cimitir, în timp de zece ani, câte şase zeci lei anual, spre a aprinde candela din capelă şi îngriji de grădiniţă.
Neexecutarea acestor sarcini, sau numai a uneia din ele de către legatara mea cu titlu universal, atrage după ea nulitatea legatului.
2) Institui legatari particulari pe:
a) Iubita mea soţie Lucia Dobruneanu, născută Blasian, care-i leg toate lucrurile ce se vor afla în casă la încetarea mea din viaţă, afară de biblioteca cu cărţile de drept, libere de orice taxe succesorale. Dintre portretele mele va da şi primăriei spre a le aşeza în sala de onoare a spitalului.
b) Tribunalul Judeţean Gorj, care-i leg biblioteca cu toate cărţile, jurnalele şi publicaţiile de drept purtând pe frontispiciu inscripţia *Biblioteca Ştefan Dobruneanu*.
3) Dacă legatara mea cu titlu universal, în momentul când va trebui să clădească spitalul vorbit mai sus, la litera c sub no. 1, va avea deja clădit spitalul, atunci va clădi numai un pavilion spital purtând inscripţia *Pavilionul Spital Ştefan Dobruneanu*, îndeplinind bine înţeles toate sarcinile amintite mai sus sub aceiaşi sancţiune.
4) În caz când Primăria oraşului T. Jiu, nu va accepta legatul ce-i fac, atunci potrivit art. 804 C. C. institui legatară cu titlu universal pe Casa Şcoalelor, pendinte de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, care va construi pe locurile mai sus arătate o şcoală practică de agricultură în care se va preda cât se poate de practic tot ce se atinge de mica gospodărie ţărănească îndeplinind bine înţeles sub sancţiunile ce-i sunt impuse Primăriei oraşului T. Jiu. Şcoala va purta numele meu Ştefan Dobruneanu. Tot Ministerului de Culte, Casa Şcoalelor, va reveni legatul făcut Primăriei T. Jiu în caz când legatul va deveni nul pentru neîndeplinirea sarcinilor impuse, care neîndeplinire la sarcini din partea Casei Şcoalelor, va atrage de asemenea nulitatea legatului.
Daniel Cismașu
