Cu o rată a şomajului de doar 5,3% înregistrată la nivel naţional şi cu mai puţin de 600.000 de şomeri, România ocupă o poziţie favorabilă în rândul statelor din Uniunea Europeană, aflându-se pe locul opt în topul statelor cu cele mai mici rate ale şomajului. Greşit! Rata şomajului calculată după metodologia românească nu coincide cu metodologia Biroului Internaţional al Muncii, care include persoanele ce îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au loc de muncă, pot să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni şi şi-au căutat activ un loc de muncă în ultima lună.
În realitate, șomajul este scăzut în România prin comparaţie cu cel din alte state datorită faptului că mulţi români îşi doresc să aibă un loc de muncă, dar nu fac niciun efort pentru a-şi găsi o slujbă sau nu vor să înceapă să lucreze în viitorul apropiat, de aceea nu sunt prinşi în statistici. Astfel, majoritatea sunt persoane din mediul rural care nu îşi caută activ un loc de muncă şi care aşteaptă, în general, să primescă oferte de muncă de la angajatorii care vin să îi angajeze sezonier.
Cei de la Ministrul Muncii afirmă că şomajul înregistrat în România nu este „mare” şi, faţă de alte state europene, ţara noastră „stă chiar foarte bine, rata şomajului „este rezonabilă” şi „pe un trend descendent”. Unde vede doamna ministru „trendul descendent”, e greu să ne pronunţăm. Cinstit vorbind, dacă se scad din cei 18 milioane români cu drept de vot, patru milioane pensionari, patru milioane salariaţi, două milioane plecaţi afară şi vreun milion de studenţi, obţinem cifra reală a şomajului din România, care este de vreo șase-şapte milioane. Deci, la procentul real al şomajului, care este undeva pe la 30-40%, am conduce detaşat în „topul” ţărilor cu cea mai mare rată a şomajului din Uniunea Europenă.
Cu toate acestea, specialiștii de la Ministerul Muncii se încăpăţânează să afirme că: „Noi nu avem un şomaj mare în România. Faţă de alte ţări europene stăm chiar foarte bine. În momentul acesta, rata şomajului este în scădere. Ea a fost mai mare până acum. În momentul acesta este rezonabilă, în scădere, pe un trend descendent”. Poate nu locuim cu toţii în aceeaşi ţară, dar dacă statistic şi oficial stăm foarte bine, chiar cu câteva procente sub media Uniunii Europene, atunci cum se face că suntem printre cei mai săraci europeni?
Ştim şi noi, din întâmplare, că există o legătură între şomaj şi rata inflaţiei. Concluziile le puteţi trage singuri. Cât de bine trăiesc deci românii, fără grija şomajului, să ne tot explice cei de la Ministerul Muncii, dar cu procente ceva mai realiste. Cel mai îngrijorător este faptul că România este pe o poziţie nefavorabilă atunci când vine vorba de şomajul în rândul tinerilor. Astfel, potrivit datelor raportate de Institutul de Statistică la Eurostat (biroul de statistică al Comisiei Europene), rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste de sub 25 de ani este de 24% în România, peste media europeană de 22,2%.