Soarta strămutaţilor din Seciuri, pe masa Guvernului

Loading

A mai trecut un an de când scriam ultima dată despre strămutaţii din satul Seciurile, care nu au posibilitatea să-şi folosească dreptul de proprietate asupra caselor cu care i-a despăgubit Guvernul. Asta pentru că jumătate dintre familiile afectate au decis să-şi cârpească vechile case, sau să se mute în altă parte şi ar dori să vândă casele din Câmpul Mare sau Cojani. Singura veste bună e că autorităţile judeţene au iniţiat un proiect de hotărâre de guvern, prin care terenul de sub casele de la Câmpu Mare să treacă de la stat în domeniul public al comunei Albeni.

Strămutaţii din Câmpu Mare aşteaptă hotărârea de guvern
Strămutaţii din Câmpu Mare aşteaptă hotărârea de guvern

Potrivit Alinei Iordăchescu, purtător de cuvânt al Instituţiei Prefectului Judeţului Gorj, instituţia pe care o reprezintă împreună cu Consiliul Judeţean Gorj au iniţiat „un proiect de hotărâre de guvern, în luna septembrie a acestui an, pentru transmiterea terenului în suprafaţă de 37,05 ha din proprietatea privată a statului şi din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în domeniul public al comunei Albeni şi în administrarea Consiliului Local al comunei Albeni.” Acum, rămâne să vedem când va intra pe masa de lucru a Guvernului României proiectul de hotărâre şi dacă acesta va fi adoptat. Asta pentru că, potrivit procesului verbal de predare- primire a caselor, strămutaţii le-au primit „gratuit în proprietate” şi au voie să le vândă peste 5 ani, iar acum tocmai se împlineşte acest termen de când au intrat în posesia lor. Asta după ce, în mai 2006, o alunecare de teren cum n-a mai fost vreodată în România, a făcut să se prăbuşească sau să devină aproape de nefolosit zeci de case din satul Seciuri, comuna Roşia de Amaradia autorităţile hotărând ca familiile afectate să fie strămutate pe banii Guvernului în Cojani, pe raza oraşului Târgu Cărbuneşti şi în Câmpu Mare, pe raza comunei Albeni.

La Albeni, aşteptare
Primarul comunei Albeni, Dumitru Cornea, se bucură că, în sfârşit, autorităţile judeţene au făcut ceva pentru deblocarea situaţiei: „Acum aşteptăm ca Guvernul să adopte hotărârea prin care să primim în domeniul public al comunei terenul de sub case, după care proprietarii caselor din Câmpu Mare au posibilitatea să-şi aleagă, potrivit legii: să le dăm terenul în folosinţă gratuită sau în concesiune.” Până acum, că nu primiseră terenul, autorităţile locale nu s-au pronunţat că ar fi împotrivă ca oamenii să-şi vândă casele primite de la Guvern, dacă au găsit altă soluţie între timp.

La Cojani, nici o schimbare
Dacă la Câmpu Mare oamenii nu pot vinde pentru că nu au nici măcar drept de folosinţă asupra terenului, strămutaţii care au primit casă la Cojani au drept de folosinţă asupra terenului, pe toată perioada existenţei construcţiei. Cei care nu s-au mutat, însă, nu pot să vândă, pentru că terenul aparţine oraşului Târgu Cărbuneşti,  aşa că, deşi au drept de proprietate asupra caselor, au nevoie de acordul autorităţilor locale, pentru a transfera cumpărătorilor dreptul de  folosinţă pe care l-au primit nominal. Ori,  Primăria Cărbuneşti vrea să le ia şi casele celor care nu stau în ele, deci despre transmiterea dreptului de folosinţă a terenului către cumpărători nici vorbă nu poate fi. Primarul Mihai Mazilu spune, ca şi anul trecut când i/am solicitat un punct de vedere, că nu se poate ca oamenii să facă afaceri cu banii statului: „Dacă nu stau în case, înseamnă că nu au nevoie de ele, iar eu voi face toate demersurile ca ei să nu facă afaceri cu banii statului. La nivelul oraşului sunt destule familii care nu au casă, aşa că vreau să transformăm aceste case în locuinţe sociale pentru Cărbuneşti.” Rămâne de văzut dacă primarul va găsi cadrul legal de a lua casele, în condiţiile în care, potrivit  procesului verbal de predare primire, strămutaţii au primit casele: „gratuit în proprietate”.
În prezent în jur de 150 de case de la Cojani şi Câmpu Mare sunt nelocuite, aproape jumătate din totalul celor construite de Guvern pentru strămutaţii din Seciuri, iar constructorii spun că ele se degradează, pentru că, la materialele din care au fost făcute, trebuie încălzite iarna şi aerisite vara.