Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Situaţia cetăţenilor de origine etnică bulgară din oraşul Târgu Jiu (I)

Situaţia cetăţenilor de origine etnică bulgară din oraşul Târgu Jiu (I)

Submitted by on 28 March 2016articol citit de 1,064 ori | No Comment

Situaţia cetăţenilor de origine etnică bulgară din oraşul Tg-Jiu în anul 1940 se regăseşte în fondul arhivistic Primăria oraşului Târgu-Jiu deţinut la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Gorj. Această situaţie devine pe parcursul anului 1940 una extrem de tensionată, realităţile politice atât interne cât şi externe fiind unele extrem de nefavorabile acestora la nivelul întregii ţări. Este vorba în primul rând despre Tratatul de la Craiova semnat la 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. Conform prevederilor acestuia, România a cedat Bulgariei Cadrilaterul şi şi-a dat acordul în realizarea unor schimburi de populaţie. Astfel, au fost vizaţi toţi cei de origine etnică bulgară aflaţi pe teritoriul României inclusiv cei stabiliţi în Târgu-Jiu.

Refugiaţi aromâni din Cadrilater 1940

Refugiaţi aromâni din Cadrilater 1940

Cedarea celor două judeţe din sudul Dobrogei către Bulgaria, în 1940, s-a făcut sub obligativitatea unui schimb de populatii. 100.000 de romani au parasit Cadrilaterul si 61.000 de bulgari au parasit Romania pentru a se instala in Bulgaria.

Din documentele vremii

„Potrivit dispoziţiiunilor d-lui general Ion Antonescu, conducătorul statului şi preşedintele Consiliului de miniştri, în legătură cu aplicarea tratatului cu Bulgaria şi acordul pentru schimbul de populaţie, s-a dispus ca prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne Dir. Ad-ţiei de Stat nr.15716/940 ,,nici un cetăţean de origine etnică bulgară să nu mai rămână pe teritoriul românesc, în urma executării tratatului.”
De asemenea în conformitate cu textul acestui acord se prevede schimbul obligatoriu între populaţia românească din Cadrilater şi populaţia bulgărească din Dobrogea veche. Acest schimb obligatoriu de populaţie ,,se va sconta cu un deficit de mai multe zeci de mii de suflete care reprezintă diferenţa între numărul mai mare al românilor evacuaţi faţă de numărul mai redus al bulgarilor care locuiesc în Dobrogea veche. Acest important deficit, urmează să fie compensat prin acţiunea schimbului facultativ.”
Astfel ţara noastră avea posibilitatea de a recâştiga un număr relativ mare de fraţi români răspândiţi până în acel moment pe teritoriul Bulgariei, număr egal cu numărul bulgarilor care vor fi nevoiţi în schimb să părăsească România.
Prin urmare, pentru a putea aduce un număr cât mai mare de fraţi români din Bulgaria se impune prin acest Ordin al Ministrului ,,identificarea riguroasă a tuturor bulgarilor din ţară”, fiind prevăzute aşadar şi anumite măsuri în acest sens precum : fiecare primărie să ,,identifice toţi cetăţenii de origine etnică bulgară care locuiesc pe suprafaţa judeţului respectiv”, ,,se vor întocmi liste separate care să cuprindă pe absolut toţi funcţionarii publici, angajaţii şi diurniştii de ambele sexe din toate instituţiile publice a căror origine etnică este bulgărească”, ,,se va acorda o atenţie deosebită bulgarilor proveniţi din sudul Basarabiei care pretind că sunt ruşi de origine. Acestora li se va cere să prezinte acte din care să reiasă fără nici un fel de interpretare, adevărata origine etnică”. Organele minicipale, c-le şi poliţieneşti din fiecare judeţ vor executa această lucrare cu o foarte mare ,,conştiinciozitate şi energie şi fără nici un fel de alte consideraţiuni.”
Astfel în executarea ordinului Ministrului Afacerilor Interne No.15716/940 şi Primăria oraşului Târgu-Jiu a trebuit să ducă la îndeplinire acest ordin, iar împreună cu d-nul şef al Poliţiei oraşului Tg-Jiu, s-a procedat la identificarea cetăţenilor de origine etnică bulgară din oraşul Tg-Jiu. S-au întocmit 2 evidenţe, o listă cu cetăţenii de origine etnică bulgară din oraşul Tg-Jiu şi o listă cu cetăţenii de origine etnică bulgară din oraşul Tg-Jiu care ocupă diferite funcţii la diferite autorităţi, aceste situaţii urmând a fi trimise ulterior Prefecturii Judeţului Gorj.” (Va urma)

Nicoleta Bianca Bărbuceanu

Comments are closed.