Ne apropiem de centenarul mişcării culturale născute în 1917 în comuna Corneşti. Între 1917-1924 în comuna Corneşti (satele Corneşti, Găvăneşti, Stolojani şi Tălpăşeşti) s-a dezvoltat cea mai spectaculoasă mişcare culturală dedicată ţăranilor din toată Oltenia, rolul cel mai important revenind lui Gheorghe Găvan-Jaleş din Tălpăşeşti şi lui Grigore Copotoiu din Băleşti. Mişcarea “Tribuna”, aşa cum aţi mai putut citi în paginile “Verticalului”, a fost făcută de un grup de tineri învăţători şi studenţi.
Succesul Bibliotecii iniţiată de tinerii din Corneşti s-a concretizat la 9 aprilie 1919 prin fondarea Societăţii Culturale „Tribuna”. Proiectele erau destul de generoase şi în mare acestea au fost puse în aplicare în pofida vremurilor destul de dificile, puţin favorabile actului cultural. Se plecase pe un drum al cărui succes se datorează în primul rând bunei organizări. Acelaşi Grigore Pupăză ne oferă amănunte despre organizarea Societăţii „Tribuna”, emblematică pentru vremea aceea. Chiar dacă Societatea nu a depăşit niciodată mai mult de 200 de tineri ca membri cotizanţi, impactul ei a fost uriaş.
Blestem pentru cei care trădau
În pofida intertitlului spectaculos, să spunem că în procesul verbal încheiat în aprilie 1919 se prevedea “Blestem asupra aceluia care semnează această hârtie şi nu-şi face datoria”. Din procesul verbal încheiat la acel moment reţinem următoarele: “…punem bazele Societăţii educative “Tribuna” şi jurăm pe cuvânt de onoare că vom face ca societatea să-şi merite numele său. Ea va fi arma tinerimii, educatoarea şi povăţuitoarea săteanului şi va avea ca deviză «Nimic pentru noi, totul pentru popor». Societatea va căuta să înveţe pe sătean a cunoaşte adevărul, pentru a-l căuta singuri.
Cel care face parte din Societatea educativă Tribuna trebuie să fie demn de eroii căzuţi pentru idealul naţional de învăţătorii care au contribuit pentru ridicarea lui…va şti să câştige încrederea săteanului.”
Obiective generoase
Societatea “Tribuna” a avut încă de la început obiective serioase. Reţinem că sediul a fost stabilit, cu acordul Revizoratului Şcolar, la Şcoala Primară Corneşti. Comitetul de conducere număra 11 membri şi 3 cenzori, preşedintele fiind A.Găvan-Jaleş. A fost elaborat un statut care stabilea ca obiective de urmat: “a forma conştiinţa că cine lucrează pentru întărirea patriei, lucrează pentru binele general şi că întărirea patriei începe cu întăririle individului; a propaga igiena şi a face educaţie fizică şi morală; a dezvolta gustul de citit, a îndemna pe ţărani să îşi trimită copii la şcoală; a face cursuri de adulţi; a face serbări educative şi distracţii cu sporturi, gimnastică, excursii; a înfiinţa coruri săteşti; a înfiinţa sucursale ale bibliotecii Crinul”. Erau stabilite ca mijloace de acţiune: “A da sfaturi şi cunoştinţe bune şi folositoare; Publicarea unei reviste; Reprezentaţii teatrale; Conferinţe pe înţelesul oamenilor; Organizarea de excursii; Organizarea de şezători; Organizarea de serbări şcolare.”
Printre multiplele acţiuni ale „Tribunei”, realizarea unor serbări artistice în zilele de duminică se bucura de mare succes. Din câte se păstrează în documente, interesul ţăranilor pentru astfel de manifestări era mare, în concordanţă cu faptul că pe lângă spectacolul propriu-zis urmau şi conferinţe ale specialiştilor care răspundeau dorinţelor de cunoaştere ale satului. Majoritatea acestor manifestări s-au desfăşurat într-o sală de clasă în fosta şcoală de la Corneşti.
Cum putea să supravieţuiască financiar o asemenea întreprindere şi într-o zonă foarte săracă? Toate cheltuielile, inclusiv tipărirea revistei de mai târziu, erau suportate din cotizaţiile membrilor societăţii, din donaţii şi din intrările la serbări. Toate acestea fonduri treceau prin mâinile lui Gheorghe Găvan-Jaleş. Reţinem nemulţumirile fondatorului că autorităţile comunale nu încurajau astfel de idei şi de foarte multe ori puneau beţe în roate la desfăşurarea activităţilor.
Autorităţile nu doar că nu încurajau asemenea manifestări artistice dar le şi supravegheau îndeaproape. După ce Revizoratul Şcolar Gorj a răspuns pozitiv solicitării TRIBUNEI pentru a-şi desfăşura activitatea la şcoala din Corneşti, sarcinile pentru diriguitorii şcolii erau foarte clare: “Dirigintele şcolii va permite ţinerea întrunirilor supraveghindu-le şi va da o sală de clasă. Ne va comunica mersul şi subiectele tratate!” (Va urma)