Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Sfântul Schit Lainici (I)

Sfântul Schit Lainici (I)

Submitted by on 23 June 2016articol citit de 1,264 ori | No Comment

Biblioteca Serviciului Județean Gorj al Arhivelor Naționale deține o bogată colecție de cărți şi reviste apărute în Gorj, în perioada interbelică, despre locurile, instituțiile şi oamenii de altădată. O astfel de carte este şi broşura apărută în anul 1931 intitulată ,,Sfântul Schit Lainici”, un scurt istoric al mănăstirii gorjene, scris de protoiereul jud. Gorj, Grigore Prejbeanu, din care aflăm informații prețioase despre vicisitudinile prin care a trecut acest locaş de cult.

Iată cum arăta actuala Mânăstire Lainici la 1900

Iată cum arăta actuala Mânăstire Lainici la 1900

„Unul din frumoasele locaşuri de închinare de pe plaiurile Gorjiului, dovadă a evlaviei străbune, este Sfântul Schit Lainici, aşezat în mijlocul lanțului Carpaților, pe malul drept al Jiului, la 35 km spre miazănoapte de Târgu-Jiu şi nu departe de fosta graniță despărțitoare de frații de un neam şi de o lege. Sfântul Schit Lainici este ctitoria boierilor Sărdăneşti, Brăilor, Fărcăşeşti, Poenari, Măldăreşti, Bengeşti şi Magheri, după cum se ceteşte în inscripția ce se află deasupra uşei dela intrarea în biserica Sfântului Schit: «În zilele prea luminatului Domnului nostru Eon Gheorghe Caragea Voevo/ cu blagosolvenia prea iubitorului de Dumnezeu episcopului nostru Galaction/ şi cu osârdia şi cheltuiala acestor ctitori spre a lor pomenire s-au făcut/ acest schit: Calistracta monafiea, dm medelniceru Răducan Sărdănescu-elencu/ dm Nicolae Brăiloiu biv vel pitar – Zoița, Iosif Monah Fărcăşescu: Ioana/ prisos care au dat din mo;ii odor schitului după cum arat condica/ Ştefan Poenaru Zenovia Mnoahia. Iordache Poenari. Ruxandra. Dumitru Măldărăscu Mariea/ dm paharnicu George Bengescu, Stanca dm dtori vestieri Şerban Magheru Ioana/ 1817 Augost 1 sau săvârşit cu zugrăvitul». Nu numai numele acestor pioşi ctitori ni s-au păstrat până azi, ci şi chipurile lor. (…)
Feluritele odoare bisericeşti, dintre care, azi, multe sunt pierdute, mărturisesc, prin inscripțiile ce poartă, dărnicia bunilor creştini, cari din dragoste de Dumnezeu şi de sfintele locaşuri, au făcut aceste danii Sfântului Schit Lainici. Iată, după cartea istoricului gorjan Al. Ştefulescu, ,,Gorjul Istoric şi Pitoresc”, unele din aceste inscripții: Pe icoanele împărăteşti cetim: ,,cadesă a şti că sau făcut aceşte sfinte icoane de dumnealui: armaşi Şerban Magheriu soția lui: Ioana: Zorileasca. 1813 mai 14”. (…)
Fericite vremuri! Boierii se întreceau cu Domnitorii țării şi se întreceau şi între ei, întru a înălța lui Dumnezeu mărețe locaşuri de închinare, pe care le împodobeau cu prețioase odoare sfinte şi le înzestrau cu bogate moşii. Din evlavia unor astfel de inimi creştine a răsărit şi Sfântul Schit Lainici. Azi, vai! cu mari greutăți şi cu nespuse necazuri, abia de se mai poate agonisi un pic de ajutor pentru a repara, ceea ce vremea şi răutatea omenească au stricat… Biserica de azi, în care se prăsnueşte: ,,Naşterea Maicii Domnului” (8 Septemvrie), ca şi clădirile din jurul ei, nu datează decât dela începutul veacului trecut. Înainte, în vremuri depărtate, călugării trăitori la Schitul Lainci au avut o bisericuță de lemn şi s-au închinat în ea veacuri dearândul, până ce, chiar pe locul vechei bisericuțe, s-a clădit biserica de azi, aşa cum s-a arătat mai sus, de către ctitorii boieri, care au înzestrat Sfântul Schit Lainici cu moşii şi alte bunuri.
Sprea a vedea, ce avere avea Sfântul Schit Lainici înainte de secularizarea din 1864, dăm, după un inventar vechiu, următoarele date: a) 150 stânjeni moşie în cuprinsul satului Porceni; b) 4 pogoane vie roditoare; c) ¼ parte din muntele Porcenilor; d) parte de moşie în hotarul Bumbeştilor în plaiu; e) 31 stânjeni moşie peste hotar în satul Cartiu; f) 90 stânjeni moşie peste hotar în satul Tetila; g) un pogon şi jumătate vie roditoare în Cartiu şi h) una moară, osebit de vatra Sf. Schit, de circa 12 pogoane. Azi, Sfântul Schit Lainici, după jertfa din 1864, pe care, împreună cu celelalte mânăstiri din țară, o face pentru binele neamului românesc, după cotropirile, an de an, din răutatea vecinilor şi din puțina grije a unora din conducătorii de pe vremuri ai Lainicilor, nu mai are decât jumătate din vechea vatră a sa, cealaltă jumătate fiindu-i luată de Ministerul Comunicațiilor, pentru Cantonul şoselei naționale Târgu-Jiu-Petroşani, rămânând astfel la mila evlavioşilor creştini, cari mai iubesc pe Dumnezeu şi Biserica Lui …
În trecutul neamului nostru, Sfântul Schit Lainici a jucat un rol de seamă, care este însă puțin cunoscut de cei de azi. Neamul românesc datoreşte Sf. Schit Lainici păzirea lui Tudor Vladimirescu de a nu fi fost prins de Turci înainte de 1821. (…)”(Va urma)

Cristian Grecoiu

Comments are closed.