Recent, la Editura ”Măiastra” din Târgu-Jiu, a ieșit de sub tipar, volumul ”Tezaure monetare romane descoperite în județul Gorj”, avându-l ca autor pe istoricul și cercetătorul dr. Vasile Marinoiu.
Lucrarea este una cu caracter monografic care adună în paginile sale informații valoroase referitoare la tezaurele monetare descoperite de-a lungul anilor în județul Gorj, fiind incluse aici atât tezaurele monetare romane descoperite în cadrul unor săpături arheologice realizate de specialiști ai instituțiilor de profil precum și cele descoperite în ultimii ani cu ajutorul detectoarelor de metale de către pasionații căutători de comori și predate instituțiilor abilitate ale statului român.
După cum este cunoscut, încă din vechime, moneda era folosită pentru realizarea schimburilor economice locale, iar ulterior și a schimburilor realizate pe zone mai întinse, statale iar apoi și interstatale. De-a lungul anilor, moneda care se dovedea garantată de emitent și realizată din metale prețioase căpăta deja o circulație internațională.
Așa se face că monedele romane, în special cele din metale prețioase, aveau deja o largă circulație și dincolo de teritoriul statului roman, chiar înainte de expansiunea sa militară, inclusiv pe teritoriul Daciei, unde rolul lor a crescut după cucerirea de către romani a unei părți din regatul Daciei.
Acumularea de tezaure era un fenomen bine cunoscut pentru antichitate, acesta fiind pus pe seama unor evenimente cu caracter politic sau social, cu scopul protecției unei vieți viitoare pentru sine și familia sa.
Tezaurele monetare romane descoperite pe teritoriul județului Gorj se constituie, așa cum susține și autorul lucrării la care ne referim, în a fi ”incontestabile mărturii ale gradului de social-economică, a relațiilor și schimburilor comerciale din această zonă”.
Este evident faptul că aceste tezaure sau chiar monede izolate, erau adunate în timp, de către militari sau negustori – daci sau romani, și ascunse spre păstrare sau protecție în diferite ”locații, ușor de memorat, după anumite puncte de reper (copaci, mici dealuri, etc.)”, dar cei care le-au ascuns nu au mai apucat să le mai recupereze.
Volumul la care ne referim este deschis de către autor cu o prezentare a categoriilor de tezaure monetare romane descoperite în județul Gorj, după care sunt prezentare tezaurele romane republicane descoperite, respectiv: Tezaurul monetar roman republicam de la Tunși (orașul Țicleni), descoperit în anul 1968, format din 240 de monede, din care au fost recuperate doar 133 de piese; Tezaurul roman republican din satul Cornetu, comuna Căpreni descoperit întâmplător de către săteni în anul 1938; Monedele romane descoperite la castul de la Bumbești Jiu (1942); Monedele romane republicane descoperite în perimetrul cetății dacice de la Polovragi (1969-1981) și Tezaurul monetar roman de la Prigoria (2023) format din 1314 piese, descoperit de doi tineri detectoriști cu ajutorul detectorului de metale,
In continuare sunt prezentate în detaliu, cu inventarul și caracteristicile pieselor, tezaurele din grupa celor monetare republicane și imperiale descoperite în județul Gorj, respectiv: Tezaurul de la Poiana-Rovinari (1941); Tezaurul de la Stroiești (2017, 19 piese); Tezaurul din Pasul Vâlcan (descoperit în anul 1879, compus din 111 monede).
În capitolul următor sunt prezentate tezaurele monetare romane imperiale descoperite în județul Gorj, respectiv: Tezaurul de la Barza (descoperit în anul 1969 și format din 1337 de piese); Tezaurul de la Bălani (1888 și 2015); Tezaurul de la Bălești (1930, 356 monede); Tezaurul de la Brădiceni (1886, peste 1000 de piese din care au fost recuperate 815 monede); Tezaurul de la Buduhala (2016, 379 monede de argint); Tezaurul imperial roman nr. 1 din castrul cu zid de piatră Bumbești Jiu – Gară (1972, 185 de monede și alte obiecte de podoabă); Tezaurul monetar roman imperial nr. 2 din castrul cu zid de piatră Bumbești Jiu – Gară (2002, 92 de monede); Tezaurul de la Cârbești (2016 descoperit de detectoriști, 63 de monede); Tezaurul de la Gornăcelu (descoperit de detectoriști în anul 2020, format din 349 monede de argint și un fragment de inel de bronz); Tezaurul de la Grui(1897, 20 de monede); Tezaurul de la Leurda (1964, 26 monede de argint); Tezaurul de la Peșteana Vulcan (1906, peste 100 de monede); Tezaurul din satul Piștești Deal (1915, 1440 de denari romani imperiali); Tezaurul din satul Preajba Mare (1940 – 30 de monede și în 1960 – 30 de monede); Monedele romane imperiale descoperite în așezarea civilă și stațiunea balneară romană de la Săcelu (1976-1978 și 2000-2002); Tezaurul din satul Slobozia – descoperit spre sfârșitul secolului al XIX-lea, format din peste 3000 de piese completat cu descoperirile unor artefacte de epocă romană, din anul 2015, ale pasionaților de istorie și de natură Ionuț Lucian Frențescu și Florin Nistor cu ajutorul detectoarelor de metale; Tezaurul din satul Strâmtu (1910, 98 de monede); Tezaurul de la Târgu Jiu.
În ultima parte a lucrării sunt prezentate cele trei tezaure imperiale postaureliene descoperite în județul Gorj, respectiv cele din Pasul Vulcan, Suru (comuna Slivilești) și Târgu Jiu.
Lucrarea se încheie cu prezentarea de către dr. Vasile Marinoiu a unui succint dicționar numismatic roman și a unei liste de lucrări bibliografice folosite în elaborarea volumului la care ne referim.
O lucrare interesantă care ne oferă în premieră informații detaliate despre tezaurele monetare romane descoperite de-a lungul anilor pe teritoriul județului Gorj.
De remarcat faptul că autorul prezintă majoritatea tezaurelor în detaliu, cu inventariere și descrierea monedelor și a celorlalte piese descoperite, iar in cea mai mare parte cu fotografii de pe aversul și reversul fiecărei monede.
De subliniat totodată și faptul că autorul acestei lucrări, istoricul și arheologul dr. Vasile Marinoiu s-a numărat printre descoperitorii unora dintre piesele de tezaur amintite, în calitatea sa de arheolog, cercetător și director al Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu-Jiu.
În final, apreciem a fi oportună și prezentarea a câtorva informații biografice despre autorul volumului la care facem referire.
Domnul Vasile Marinoiu s-a născut la data de 24 aprilie 1948 în București, părinții săi fiind Maria și Ion. De obârșie din Vădeni, județul Gorj, azi cartier al municipiului Târgu-Jiu, încă de mic copil locuiește aici, unde urmează și cursurile școlii generale din localitate (1954-1961).
Este absolvent al Liceului ”Tudor Vladimirescu” (1966), după care urmează cursurile Universității ”Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie-Filosofie fiind absolvent al acesteia în vara anului 1972, când primește și repartiția de profesor de istorie la Școala Gimnazială Amara, comuna Balta Albă, județul Buzău și unde lucrează în perioada 1972-1976.
În anul 1976 revine în Gorj ca muzeograf la Muzeul Județean Gorj, urmează, tot la Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași și cursurile Facultății de Drept (absolvent în anul 1981), pentru ca din anul 1985 să fie numit director al Muzeului Județean Gorj, instituție la care lucrează până în anul 2012 când se pensionează.
Expertiza dobândită în cercetările arheologice, determină conducerea instituției să-i propună, în anul 2014, colaborarea în continuare, ceea ce se întâmplă și astăzi.
Debutul publicistic al istoricului Vasile Marinoiu are loc în anul 1978 în revista de specialitate ”Muzeul Național” – București.
Editorial, debutul arheologului Marinoiu Vasile are loc în anul 1987, fiind coautor alături de Gheorghe Calotoiu și Ion Mocioi la volumul ”Mărturii arheologice în Gorj”, apărut la Editura CCES Gorj și sub egida Complexului muzeal Gorj, Târgu-Jiu.
Urmează studiile doctorale la Universitatea București, elaborează și susține teza de doctorat sub coordonarea Prof. univ. dr. Gheorghe Popilian cu titlul ”Romanitatea în nordul Olteniei”. (2002).
Scrie și publică peste 100 de studii și articole de specialitate în diverse publicații, precum: ”Litua – studii și cercetări”, ”Revista muzeelor și monumentelor”, ”Studii și cercetări de istorie veche și arheologie”, ”Hierasus” (Botoșani), ”Mitropolia Olteniei”, ”Oltenia – studii și comunicări”, ”Revue Romanie”, ”Revista învățătorimii gorjene”, ”Rhabon” (Târgu-Jiu) ș.a.
Studii ale sale au fost incluse în peste 10 volume colective apărute la Deva, Târgu-Jiu, Timișoara, Alba Iulia, Craiova, Bistrița.
A publicat de asemenea frecvent în publicațiile locale Gazate Gorjului și Gorjeanul.
De menționat faptul că dr. Vasile Marinoiu a fost, o perioadă îndelungată, membru în colectivul de redacție al revistei ”Litua – studii și cercetări” și a condus acest colectiv mulți ani (1982-2008).
Rezultate ale studiilor și cercetărilor efectuate de-a lungul anilor au fost sintetizate și publicate în mai multe volume, în calitate de unic autor sau coautor, printre care și volumul la care facem referire.
De menționat faptul că doctorul în istorie Vasile Marinoiu este membru activ al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu-Jiu, căruia se cuvine să-i adresăm felicitări pentru activitatea sa neobosită de cercetător, documentarist și scriitor și să-i urăm succes deplin în cercetările sale curente și viitoare precum și în demersurile sale scriitoricești.
dr. Victor Troacă
Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu-Jiu
