Ruine fantomă în Defileul Jiului

În Defileul Jiului există două construcţii ale nimănui, iar Primăria Bumbeşti Jiu, deşi a primit referinţe clare de la urmaşii foştilor proprietari că terenul de sub ele li se cuvine de drept, nu vrea să-l dea, pe motiv că nu reuşeşte să-l identifice. Mai mult, instituţia a pus „beţe-n roate” și anchetei noastre, nerăspunzând punctual întrebărilor.

Ruinele există faptic, dar nimeni nu le recunoaște existența oficial
Ruinele există faptic, dar nimeni nu le recunoaște existența oficial

Inginerul Damian Ștefă­nescu a cumpărat în 1911 terenul cu pricina, care se află la răsărit de Vama Poștei, sau Vama Păiuși cum era cunoscută pe vremuri, o clădire din Defileul Jiului aflată  în amonte de Mânăstirea Lainici, pe partea dreaptă a Jiului. Proprietatea este confirmată, în timp, de două adeverințe de după 1937, care arată că terenul a fost închiriat de soția inginerului, el murind în război, pentru a servi  ”ca fâneață pentru cai posedați de  fosta Divizie sau Inspecție a liniei Bumbești- Libezeni”.
Din 2005, Elena Dorina Miclăuși, care locuiește în județul Arad ”a făcut potecă” la Primăria Bumbești Jiu, încercând să recâștige dreptul de proprietate al bunicului său, Damian Ștefănescu, dar a avut surpriza să constate că în toată această perioadă angajații instituției nu au identificat terenul, deși acesta este foarte clar descris în actele de proprietate, pe care le are în original. Femeia a mers în audiență la Instituția Prefectului, care a cerut, în două rânduri, oficial, Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a

Pe schița cadastrală din 2002 apare vecin la est primăria, deși aceasta nu recunoaște, iar una dintre construcțiile fantomă apare pe terenul Vămii, deși CFR-ul nu o recunoaște
Pe schița cadastrală din 2002 apare vecin la est primăria, deși aceasta nu recunoaște, iar una dintre construcțiile fantomă apare pe terenul Vămii, deși CFR-ul nu o recunoaște

terenurilor Bumbești Jiu să reanalizeze situația. În final, atât Comisia Locală cât și cea județeană au invalidat suprafața de teren revendicată de petiționară, pe motiv că aceasta nu a putu fi identificată de comisia locală, așa cum ne-a declarat Liviu Diaconescu, șeful Serviciului Juridic din cadrul Instituției Prefectului, Județul Gorj: ”Am cerut în mod repetat rezolvarea situației doamnei Miclăuși, dar comisia locală nu a reușit identificarea terenului, așa că doamna are soluția de a merge la instanță. Înțeleg că, deja s-a făcut o expertiză în dosarul de la instanță, ceea ce noi nu am fi putu dispune. Dacă instanța va decide că terenul este cel identificat de dumneaei, comisiile vor fi obligate să-l valideze, conform legii.”

Soluția, simplă dar greu de aplicat
Soluția ar fi simplă, la prima vedere, chiar dacă au fost necesari 7 ani să se ajungă la ea, doar că, în 2002, fosta Vamă a Poștei a fost vândută de CFR unei firme, iar potrivit Certificatului de atestare a proprietății seria M 09 nr. 0849, emis de Ministerul Transporturilor în beneficiul Companiei Naționale de Căi Ferate ”CFR” SA, terenul Vămii se suprapune cu cel revendicat de  Elena Dorina Miclăuși pe o suprafață de 287 mp.  Asta deși, potrivit situației din teren, suprafața de suprapunere trece dincolo de gardul proprietății Vămii, care se vede că are o vechime considerabilă. Mai mult. Pe suprafața în litigiu se află o construcție, mai bine zis o ruină a unui fel de grajd, iar lângă ea, pe terenul liber care ar trebui retrocedat femeii încă p construcție asemănătoare. Despre acestea două nimeni nu spune nimic.

Primăria nu știe
Primăria nu ne-a dat nici un document și nici informații despre ele, deși am cerut oficial în baza Legii transparenței. Ba chiar a transmis în scris către Vertical că terenul revendicat nu face parte din domeniul public sau privat al localității. Deci primăria nu știe al cu e terenul, nici ruinele, pentru că am cerut istoricul ambelor proprietăți a și a clădirilor de pe ele. Nici despre Vamă nu știe nimic instituția și nu deține documente privind istoricul, sau cel puțin așa rezultă din răspunsul trimis. Asta în condițiile în care în documentele din 2002 emise de Oficiul de Cadastru Gorj acolo unde e terenul femeii apare drept proprietar Primăria Bumbești Jiu. Și în condițiile în care Primăria Bumbești Jiu s-a înscris la masa credală la firma SC Meridian 2002 SRL, care a intrat în lichidare, pentru datoriile pe care aceasta le-ar avea la primărie. Ce datorii or fi, în condițiile în care Primăria susține că nu are nici un document și nu cunoaște istoricul proprietății respective. Destul de ciudat, ținând cont că  fosta proprietate a CFR  are chiar număr cadastral, 720. Iar ca ultimă bombă, nimeni nu vrea să își asume cele două ruine de pe terenul revendicat, iar petiționara stă acum cu dosarul în instanță, pentru că nu poate face dovada cui aparțin construcțiile. Și, deși apare pe schița cadastrală întocmită cu ocazia înstrăinării Vămii una dintre ruine, CFR-ul a răspuns petiționarei că nu a întocmit o documentație cadastrală legată de ruinele cu pricina.
Se spune că ar fi fost construite ca adăpost pentru muncitorii care lucrau la calea ferată, după 1970, când terenul a fost confiscat de comuniști, pentru că nimeni nu avea voie să aibă mai mult de o proprietate. Care este adevărul despre ruinele fantomă, posibil într-un număr viitor al Verticalului. Dacă instituțiile statului vor oferi informații corecte. Facem apel și la cititori, dacă ne pot ajuta cu informații, să le trimită pe office@verticalonline.ro