România începe să semene tot mai mult cu o țară a absurdului. Nu doar că la noi în democrație minoritatea face agenda majorității dar, cât de curând, agresatul va fi pus de instanțe să plătească despăgubiri agresorului pentru că a avut neinspirația să îi apară în cale. Și aici nu invocăm incapacitățile crase ale Justiției, ci realitatea crudă. Astfel, aflăm că un lider dintre ăia care au confiscat Piața Victoriei la București este plecat cu sorcova însă pe noi ne interesează doar că Vâlcov, personaj dubios crescut de Băsescu, a încălcat reglementările privind datele personale. Chiar nu contează că individul respectiv era să omoare un bătrân pe stradă? Pentru cei degrabă ieșitori în stradă, nu contează oare că unul din liderii mișcării ”Rezist” , pe care îl au ca reper alți inepți, are probleme la mansardă?
Am ajuns în situația în care ne pasă mai mult dacă Viorica Dăncilă stâlcește limba română decât dacă președintele Iohannis blochează rectificarea bugetară care afectează întreaga țară. Și nu cred că toți românii s-au dilit brusc, pur și simplu s-au retras în carapacea lor și își văd de problemele de zi cu zi. Până și Facebook-ul a ajuns un tărâm interzis pentru că dacă îți spui părerea cinstit și corect sigur te înjură un ”intelectual al străzii” care știe el mai bine că doar e …analfabet funcțional. Mai este o categorie de cetățeni, masa de manevră la fiecare ciclu electoral, care nu își folosesc capul că nu pot sau pentru că au interes să nu o facă. Asta-i România Centenarului, în care prostul a devenit deștept peste noapte iar cei tăcuți sunt socotiți proști ori ”neinformați”.
Ne batem pentru mize mărunte, nu vedem marile probleme ale țării de la lipsa locurilor de muncă la o salarizare batjocuritoare, nu vedem că Justiția nu luptă ci generează corupția, ne-am întors la celebrele cuvinte ale lui Titu Maiorescu-”forme fără fond”. Nu aș crede că de România se mai poate vorbi ca de un pol al stabilității în ultimii doi ani, sunt prea mulți bani în joc pentru a genera probleme. Și de parcă toate astea nu ar fi suficiente, cafteala PSD-Iohannis a atins Jandarmeria, serviciile secrete și alte instituții care țin această construcție șubredă pe picioare. La acest moment nu credem că mai conduce cineva țara, nici măcar acel ”Stat Paralel” de care vorbea PSD-ul, Iohannis a pierdut țara iar PSD-ul nu cred că a avut cu adevărat conducerea în ultimii ani. România se conduce cu crize și cu ambasadori, mulți dintre ei penali dacă DNA ar îndrăzni să își aplice propriile-i criterii.
Pe fondul acestui tablou sumbru, ce ar fi de făcut? Până găsim soluții sau identificăm problemele adevărate, să ne rugăm să nu dăm foc la țară definitiv!