Rolul comunităţii locale în anii războiului, la Ceauru

Loading

Pe vremuri, primarul avea un rol mult mai important în viaţa satului sau satelor pe care le păstorea iar cetăţenii erau obligaţi să asculte şi să execute cerinţele edilului. În arhivele gorjene se găsesc nenumărate exemple în acest sens. Prezentăm în cele ce urmează câteva date găsite în arhiva comunei Ceauru, existentă în perioada 1940-1944, anii celui de-al doilea război mondial.

În perioada interbelică, sediul administrative al comunei Ceauru se găsea în această clădire
În perioada interbelică, sediul administrative al comunei Ceauru se găsea în această clădire

Preocupări pentru cetăţeni

Ne-a reţinut atenţia pentru început o ordonanţă comunală dată de primarul comunei Ceauru, Dumitru Negrea, la 11 noiembrie 1942. Iată care erau obligaţiile cetăţenilor din zonă în perioada respectivă: “1. A-şi mătura o dată pe săptămână, sâmbăta, drumul din faţa casei , pe toată întinderea proprietăţii sale; 2. A-şi curăţa o dată pe săptămână, sâmbăta, şanţul din faţa casei sale; 3. A-şi întreţine în bună stare podeţul din faţa casei sale şi ggardul împrejmuitor; 4. A-şi vărui casa astfel ca tot timpul să fie curată; 5. A-şi mătura curtea săptămânal; 6. A-şi depozita gunoiul într-un loc anume destinat în fundul curţii la o depărtare de cel puţin 20 m de fântâna cu apă. În jurul grămezii de gunoi se va săpa şenţuleţ; 7. A-şi mătura zilnic locuinţa şi grajdurile iar gunoiul şi bălegarul să fie scos şi depozitat la locul destinat; 8. A-şi aerisi zilnic locuinţa; 9. A-şi depozita cerealele şi zarzavaturile aprovizionate pentru iarnă în hambare construite pentru acest lucru iar în caz de lipsă în camere separate prin despărţituri; 10. A-şi adăposti vitele în grajduri, coteţe etc. special construit pentru adăpostirea acestora şi a le curăţii zilnic; 11. Se interzice cu desăvârşire adăpostirea vitelor în localul destinat pentru a fi locuit de oameni. 12. A-şi aranja interiorul locuinţelor astfel ca în orice moment să aibă un aspect omenesc, curat şi ordonat; 13. A-şi construi closete; 14. Toţi proprietarii de câini îi vor ţine legaţi, iar în caz contrar vor plăti 100 de fiecare câine în folosul comunei; 15. Se interzice a se face horă în şosea şi nici în faţa cârciumilor, iar cârciumile vor fi închise în zile de sărbătoare până la ora 12.00; 16. Nimeni nu are voie a lăsa vitele sau porci pe şosea ş.a.”. Desigur, erau şi alte cerinţe pe care sătenii trebuiau să le împlinească în perioada respectivă şi putem să remarcăm gradul de actualitate şi pentru primele decenii ale secolului XXI.
Această decizie a primarului Dumitru Negrea venea în continuarea alteia, o listă de interdicţii pentru cetăţenii comunei. Astfel, se înterzicea cu desăvârşire: “1. De a arunca înaintea locuinţei sau grădinei sau împrejurime, lucruri, gunoaie sau orice alte murdării de natura a vătăma prin cădere sau mirosul lor sănătatea publică. 2. De asemenea, în curte, pe străzi, pieţe sau locuri virane, animalele sau păsările moarte ce le aparţin, ele vor fi îngropate etc”. Cei care nu respectau decizia, riscau închisoare de până la 10 zile şi amendă de până la 1000 lei. Ar fi interesant ce s-ar întâmpla astăzi cu aplicarea unor asemenea pedepse.

Comuna Ceauru acum 80 de ani
Pentru a ne face o idee asupra comunei Ceauru de odinioară, dispărută prin comas are în 1968, reţinem câteva informaţii. Astfel, în 1938 erau 2380 de locuitori, toţi români şi creştini şi 517 clădiri. În privinţa informaţiilor de stare civilă, în 1938 aveam 60 de născuţi vii, 1 născut mort, 16 căsătorii, 3 divorţuri, 33 de morţi. Locuitorii dispuneau de trei biserici dintre care două de zid. Existau şi două şcoli cu 310 elevi, jumătate băieţi şi jumătate fete. În privinţa vieţii economice, găsim o moară, 4 fierării, o croitorie, 18 meseriaşi, 2 cârciumari ş.a. În privinţa inventarului mijloacelor de transport de acolo întâlnim: 4 trăsuri; 16 “ brişte şi cabriolete”; 46 de căruţe; 153 de care; 15 sănii pentru cai şi 149 sănii pentru boi; 130 cai; 350 boi; 199 de oi etc.
Pentru cititori, rămâne relevantă o situaţie ce prezintă numeric copii născuţi în preajma celui de-al doilea război mondial. Astfel, la Ceauru s-au născut 31 de băieţi şi 61 de fete în 1933, 46 de băieţi şi 24 de fete în 1934, 26 de băieţi şi 27 de fete în 1935, 33 de băieţi şi 29 de fete în 1936, 31 de băieţi şi 25 fete în 1937, 29 de băieţi şi 21 de fete în 1938 şi un număr egal de născuţi, 27 de băieţi şi 27 de fete în 1939.