Revista „Deşteptarea” din Novaci

Loading

La începutul secolului al XX-lea, judeţul Gorj a cunoscut o remarcabilă mişcare culturală, iniţiată de Alexandru Ştefulescu, Iuliu Moisil, Witold Rola Piekarski, Emanoil Pârâianu, Nicu D. Miloşescu, care s-a materializat prin întemeierea Muzeului Gorjului şi tipărirea a numeroase reviste şi publicaţii ca ,,Jiul”, ,,Amicul tinerimii”, ,,Ardeiul” etc.

Mai puțin cunoscut până acum, Dumitru Brezulescu este și întemeietorul primei reviste din Novaci
Mai puțin cunoscut până acum, Dumitru Brezulescu este și întemeietorul primei reviste din Novaci

Pe lângă acestea, care apăreau în Tg. Jiu, mai existau în restul judeţului şi revista ,,Şezătoarea săteanului”, iniţiată de Gheorghe Dumitrescu-Bumbeşti şi ,,Amicul poporului” a învăţătorului Lazăr Arjocianu, care promovau răspândirea ideilor cooperatiste şi întemeierea de bănci populare. Puţini ştiu că o astfel de revistă a apărut şi la Novaci, sub denumirea de ,,Deşteptarea. Foaie pentru popor”, fiind opera lui Dumitru Brezulescu (1879-1916).

Brezulescu, o viață dedicată novăcenilor

Născut la Novaci şi rămas orfan de la vârsta de patru ani, Dumitru Brezulescu a urmat cursurile şcolii primare din satul natal, apoi cele ale gimnaziului real din Tg. Jiu şi liceului ,,Traian” din Turnu-Severin. Peste tot pe unde a trecut elevul Brezulescu şi-a impresionat profesorii prin inteligenţa, seriozitatea şi puterea de muncă, obţinând note maxime la toate materiile. Mai mult, încă de pe băncile liceului, tânărul Brezulescu publică articole la diverse ziare şi reviste ca ,,Şezătoarea Săteanului”, ,,Cronica”, ,,Familia”, ,,Revista Universitară”, ,,Universul”, ,,Almanahul Tipografic” etc. În anul 1900 la sărbătorirea zilei de 10 mai la Bucureşti, a ţinut la Ateneul Român, o conferinţă cu titlul ,,Privire generală asupra Istoriei Românilor”, fiind felicitat de însuşi regele Carol I. După absolvirea Facultăţii de Drept din Bucureşti cu ,,magna cum laudae”, Brezulescu se întoarce în Novaciul natal, unde la 6 ianuarie 1902 întemeiază Banca Populară ,,Gilortul”, cu scopul de a oferi credite ieftine ţărănimii. Mai mult, în anul 1907, Brezulescu cumpără, în numele Băncii, moşia Novaci, pe care o vinde în loturi novăcenilor, cu excepţia munţilor, care rămân în proprietatea băncii. Ajutat de inginerul agronom Alexandru Surupăceanu, înfiinţează o pepinieră  de pomi fructiferi, o grădină de zarzavat şi plantează viţă nobilă americană. Totul pentru a-i scoate pe consătenii săi din starea de sărăcie în care se aflau, pentru propăşirea şi dezvoltarea satului românesc.
Activitatea lui Brezulescu în sprijinul novăcenilor nu s-a limitat doar în plan social şi economic, ci şi cultural, fiind întemeietorul primei reviste din Novaci, după cum am aflat în urma unei vizite la Biblioteca Academiei Române. Acolo am descoperit primele trei numere din ,,Deşteptarea. Foaie pentru popor”, revistă bilunară, apărută pentru prima dată la 15 ianuarie 1911 în comuna Novaci, al cărei director era Dumitru Brezulescu. În articolul ,,Rostul nostru” apărut în primul număr, Brezulescu defineşte scopul şi programul revistei: ,, …Cei care trăim în popor, ştim câtă înapoiere îi stăpâneşte viaţa: anchete pricepute şi cinstite, care se fac asupra stărilor noastre culturale, spun lucruri de necrezut; viaţa culturală din această ţară e asemenea unei nopţi cu întuneric adânc, în care numai ici colea luceşte câte o stea, scânteierile luminoase ale păturii noastre culte; în aşa stare, nu se poate spune, că însuşirile întregi ale poporului nostru stăpânesc deplin darurile ţării acesteia. Şi câţi înţelegem răul şi putem lupta contra-i, suntem datori să o facem; nu-i nici un păcat mai greu, decât să stai cu mâinile încrucişate ori să petreci, în faţa nevoilor mari ale neamului tău. Când 12 milioane de suflete româneşti, câte trăiesc în această ţară şi în cele vecine ei, sunt împrejurate de toate părţile de ginţi străine, foarte puternice şi unele chiar ridicate, e o poruncă a neamului să muncim pentru luminarea poporului nostru. Datorim străduinţă pentru deşteptarea acestei ţări, pentru că atunci când cele cinci milioane de români, de sub stăpâniri străine, îşi vor arunca privirile spre noi, să vadă între graniţele regatului lumina vie a unei vieţi de sănătoasă propăşire. În serviciul acestui frumos ideal apare mica noastră foaie, menită să mărturisească credinţa în puterile poporului nostru şi în cercul ei, să ducă celor deznădăjduiţi cuvântul bun, al mângâierii, să aprindă celor întunecaţi candela sfântă a luminii şi să fie pentru cei treziţi glas al deşteptării lor…”. Observăm în mărturisirea de credinţă a lui Brezulescu influenţa ideilor sămănătoriste şi haretiste, de luminare şi educare a poporului de la sate prin şcoală, biserică, reviste, serbări, cercuri culturale etc. ,,Deşteptarea” se înscrie în acest efort, fiind o revistă de popularizare, folosind un limbaj pe înţelesul ţăranilor, cărora le comunică sfaturi pentru munca câmpului, de igienă, dar şi moral-religoase, ştiri din ţară şi străinătate etc. Astfel primul număr cuprinde următoarele articole: ,,Legile” de Dumbravă Cânepă, care explică necesitatea şi importanţa respectării legilor ţării, ,,Cultura pomilor” articol semnat de Alexandru Surupăceanu, ,,Cum să ne păzim de molime” scris de ,,Doctorul voios” şi o legendă culeasă de Brezulescu numită ,,Negru-Vodă şi Novăcenii”. La rubrica ,,Felurite ştiri” aflăm că la Tg. Jiu s-a înfiinţat Banca Cercului Comercial şi Industrial, societate-cooperativă ale cărei statute au fost făcute de către Dumitru Brezulescu, iar profesorii gimnaziului Tudor Vladimirescu au întemeiat o ,,Casă de citire şi Conferinţe”, unde ,,…se vor preda cursuri populare celor doritori de lumină”. Al doilea număr, apărut în februarie 1911, este dedicat în întregime alegerilor parlamentare, lămurindu-i pe ţărani cu privire la importanţa acestor alegeri şi explicându-le în detaliu modul cum trebuie să voteze, în condiţiile votului cenzitar de atunci.


O revistă pentru cei mulți
,,Deşteptarea” era şi un organ de propagandă cooperatistă, îndemnându-i pe ţărani să se asocieze în bănci populare şi obşti de cumpărare, pentru a scăpa de cămătari şi a cumpăra pământ, aşa cum reiese din articolul ,,Roadele cooperaţiei la sate” publicat în numărul trei din 15 februarie 1911. Mai mult la sfârştul revistei este publicată o ,,Înştiinţare” (Orice bancă populară din ţară şi orice ins poate cere Băncii Populare Gilortul din Novaci-Gorj, orice sfat şi îndrumare privind viaţa de bancă, cooperaţie şi afacerile rurale şi va fi servit îndată şi fără plată. Cooperatorii din Novaci doresc să pună rodul învăţăturii lor în serviciul ridicării satelor noastre. În jurul foi noastre sunt strânşi un mănunchi de tineri: profesori, avocaţi, ingineri, medici, economişti, ieşiţi din popor, învăţaţi în şcoli înalte şi doritori a veni în ajutorul luminării poporului. Oricine ne poate cere sfaturi şi îndrumări în afaceri de avocatură, în chestiuni de igienă şi medicină populară şi de economie populară şi de economie rurală şi ,,Deşteptarea” va servi gratis pe fiecare.)
Din păcate am reuşit să depistez doar trei numere din această revistă, prima apărută la Novaci, din iniţiativa lui Dumitru Brezulescu, care nu doar i-a înzestrat pe ţărani cu pământ, dar a fost şi animatorul vieţii culturale novăcene.


Cristian Grecoiu