Reorganizarea poterei în anul 1831(II)

Loading

 

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine în spaţiile destinate păstrării documentelor ce formează fondul arhivistic naţional, numeroase mărturii scrise ale formării şi evoluţiei instituţiilor statului de-a lungul timpului. Astfel, în anul 1831, în urma aplicării regulamentelor organice în Ţara Românească a fost reorganizată şi potera.

Arhive 484

Tot cu această ocazie, Vasile vistierul Ocârmuirii din judeţul Gorj, avea să comunice numele persoanelor care făceau parte din această poteră precum şi localităţile de unde proveneau. Aceştia erau organizaţi sub formă de „căpitănii” astfel: în oraşul Târgu Jiu existau căpităniile „poterii” şi ce-a a „predaţilor” iar în cuprinsul judeţului mai funcţionând şi poterile plaiului Tismana şi plasei Amaradia.

Cu respectarea şi îndeplinirea noilor orânduiri au fost aleşi următorii poteraşi:„Căpitănia poterii – Toma sin Şerban Topală – Teleşti, Gheorghe sin Toma Topală – Teleşti, Barbul sin Vintilă Bâldea – Teleşti, Gheorghe sin Grigore Mangu Holt – Teleşti, Alecsandru sin Ion Mischiea – Teleşti, Badea sin Drăghici Grama – Găvăneşti, Costandin sin Badea Grama – Găvăneşti, Ion sin Staicu Şcheau – Găvăneşti, Costandin sin Costandin Şcheau – Găvăneşti, Nicolae sin Gheorghie Găvan – Găvăneşti, Badea sin Pătru Găvan – Găvăneşti, Alecsandru sin Mihai Ţintea – Curteana, Barbu sin Ion Ureche – Creţeşti, Gheorghe sin Costandin Bontea – Sârbeşti, Daea sin Barbu Ceoară – Tâlveşti, Işfan sin Ion Căpeţ – Drăguţeşti, Sandu sin Pârvul Fâştoc – Drăguţeşti, Badea sin Gheorghe Duca Lolescu – Hobiţa, Dumitrache sin Ion Popescul – Tămăşeşti, Vasile sin Ion Vlădoiu – Câlnicu de Jos, Răducan sin Ion Vlădoiu – Câlnicu de Jos, Gheorghe sin Costandin Lungan – Stolojani.
Căpitănia predaţilor – Ion sin Pârvul Baros – Drăgoeşti, Matei sin Pătru Gârdu – Stolojani, Matei sin Achim Popescul – Găleşoaia, Ion sin popa Dumitraşcu Şcheau – Găvăneşti, Costandin sin Simion – Găvăneşti, Pătru Avram/Afrim – Buzeşti, Ion sin Pătru Boantă – Sârbeşti, Vasile Ceopec Simera – Dobriţa, Costandin sin Niculaie Răchiţeanu – Runcu, Costandin sin Pârvu Baros – Brădiceni, Dinul sin Tănase Ceochină – Gornoviţa, Matei sin Dinul Ceochină – Gornoviţa, Pătru sin Ion Arşanu – Ohaba de Novaci, Pătru sin Ion Mladin – Teleşti, Costandin sin Dumitraşcu Stoichiţescul – Arcani, Gheorghe sin Alecsandru Stoichiţescu – Arcani, Pârvul sin Staicu Priboiu – Arcani, Nicolae sin Lepădat Cocheci – Stolojani, Mihai Murdeală sin Dumitraşcu Popescul – Rasova, Ion sin Pătru Brebenel – Bălăneşti.
Tismana – Gruea sin Filip Gociu – Stejerei, Costandin sin Vasile Pecingine – Găleşoaia, Matei sin Pârvul Gociul – Roşia de Sus, Costandin sin Pârvul Gociu – Roşia de Sus, Ion sin Barbu Ceolan – Roşia de Sus, Dumitru sin Mihai Negomireanul – Fărcăşeşti, Dumitru sin Vasile Mămăligă – Fărcăşeşti, Iordache sin Costandin Negomireanul – Fărcăşeşti, Alicsandru sin Barbul Turbureanu – Gârbov, Radu sin Alecsandru Turbureanu – Gârbov, Vasile sin Ghiţă Ivaşcu – Ohaba de Tismana, Dinu sin Ştefan Milodin – Ohaba de Tismana, Dinu sin Costandin Ţandără – Ohaba, Duţă sin Gheorghe Cauc – Raci, Simion sin Gheorghe Ţogoe – Raci, Costandin Huzuru – Slivileşti, Gheorghe sin Costandin Pomagă – Cojmăneşti, Ioniţă sin Dinul Stroescul – Brădiceni, Drăghici sin Ştefan Milodin – Ohaba de Tismana, Barbu sin Ion Giurescu – Ohaba de Tismana.
Amaradia – Radu sin Costandin Glăvan – Alunu, Nicolae sin Radu Calotă – Alunu, Gheorghe sin Sandu Glăvan – Alunu, Dumitru sin Gheorghiţă Glăvan – Busuioci, Dumitru Genunchi – Alunu, Radu sin Dinu Neagoe – Poiana, Preda sin Tănase – Pegeni, Ion sin Pătraşcu – Tăndăleşti, Vasile sin Stan Olaru – Seaca, Pătru sin Ilie Giurgi – Pojaru, Gheorghe sin Matei Migescu – Albeni Moşneni, Gheorghe Bolboacă – Bârzeiu de Gilort, Gheorghie sin Costandin Cheznoiu – Negreni, Gheorghe sin popa Gheorghe – Negreni, Vasile sin Mihai Chibzuloiu – Cărbuneşti, Mihai sin Matei Zbenghea – Cărbuneşti, Barbu brat Ion Florescu – Creţeşti, Panait sin popa Dumitru – Busuioci, Gheorghe sin Radu Lăscăteu – Stolojani, Niţul sin Matei Popescul – Câmpu Fomii.”
În total pe teritoriul judeţului Gorj de atunci îşi desfăşurau activitatea 82 de poteraşi împărţiţi astfel: 22 la căpitănia de poteră a judeţului; 20 la căpitănia de predaţi; 20 la căpitănia de Amaradia şi 20 la căpitănia de Tismana.
Majoritatea celor care erau înrolaţi în aceste poteri făceau parte din rândul populaţiei de mijloc sau mazilii care bineînţeles că primeau o anumită leafă pentru activitatea prestată în slujba ţării şi implicit erau scutiţi şi de anumite impuneri către stat. La conducerea acestora însă erau numiţi în majoritatea cazurilor boierii sau fii acestora care de regulă îşi cumpărau aceste slujbe foarte bine plătite.
Activitatea poterilor din prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost una foarte grea datorită numeroaselor cete de haiduci dar şi la fel de numeroase bande de hoţi care activau pe teritoriul judeţului Gorj în această perioadă.

Daniel Cismaşu