Mai mulţi magistraţi de la Curtea de Apel Craiova, inclusiv preşedintele acestui for, Mihaela Cotora, sunt urmăriţi penal de DNA pentru fapte de corupţie. Judecătoarea Mihaela Cotora, ajutată de judecătorii Constantin Ibiza(Curtea de Apel Craiova) şi Corneliu Popescu(Tribunalul Mehedinţi) ar fi încercat, în anul 2013, prin influenţarea membrilor comisiei de examen, să falsifice concursuri de promovare în funcţie a unor magistraţi.
Pentru cetăţenii Gorjului este de mare interes ce se întâmplă acum la Curtea de Apel Craiova având în vedere că judeţul nostru este arondat acestei instanţe iar pe parcursul ultimilor ani au fost diferenţe uriaşe între hotărârile instanţelor gorjene şi cele ale Curţii de Apel Craiova în aceleaşi speţe. Faptul că acum DNA ridică un mare semn de întrebare asupra unor magistraţi ne arată că şi reprezentanţii justiţiei pot greşi mai mult sau mai puţin intenţionat.
Preşedinta Curţii de Apel urmărită penal
Președintele Curții de Apel Craiova, judecătoarea Mihaela Cotora, dar și alţi judecători din cadrul instanțelor oltene sunt urmăriţi penal de DNA pentru fapte de corupție, precizează cotidianul “România Liberă” citând surse DNA. Judecătorul Mihaela Cotora este acuzată că împreună cu mai mulţi colegi- judecătorii Constantin Ibiza și Corneliu Popescu- ar fi încercat, în 2013, prin influențarea membrilor comisiei de examen pentru promovare în funcții de conducere a magistraților, să instaleze în funcțiile de vicepreședinţi ai Curții de Apel Craiova doi apropiați, cu sprijinul cărora ar fi vrut să o controleze instanța.
Evenimentele s-au petrecut în cursul anului 2013.În august 2013, CSM a decis să scoată la concurs mai multe funcții de conducere la judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din țară. Concursul, planificat pentru noiembrie 2013, consta în depunerea proiectului de management, testarea psihologică, susținerea proiectului în fața comisiei de examen în cadrul unui interviu și ultima probă, test scris.Din comisia de examen urmau să facă parte patru judecători – doi de la ICCJ, doi de la Curțile de Apel -, doi specialiști în management și un specialist în comunicare. Numirea lor este făcută de CSM, iar numele membrilor comisiei este secret până la începerea examenului.
Pentru Curtea de Apel Craiova s-au scos la concurs două funcții de vicepreședinți, pentru care s-au înscris patru candidați. Dintre cei patru, președintele Curții Mihaela Cotora îi prefera pe Gabriel Comănescu și Robert Condurat. Membrii Comisiei nu au fost o necunoscută pentru judecătoarea doljeană, acesta încercând să îi convingă să meargă spre rezultatul dorit, respectiv promovarea judecătorilor Comănescu şi Condurat.
Doar că “pilele” nu au funcţionat, cei doi “protejaţi” înregistrând probleme încă de la primele probe-susţinerea proiectului de management şi interviurile. Judecătoarea Mihaela Cotora a desfăşurat atunci acţiuni menite să ducă la anularea concursului de către CSM, operaţiune în care a fost susţinută de judecătorul Dan Spânu, subordonatul ei dar în acelaşi timp vicepreşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România. Pe lângă ieşirile publice în mass-media, judecătorul Dan Spânu a depus o sesizare și la CSM. Scopul ar fi fost blocarea/anularea concursului. Prin judecătorii Adrian Bordea și Alexandru Șerban, membri CSM, s-a reușit chiar trecerea pe ordinea de zi a Consiliului a subiectului “discutarea nemulțumirilor” unor candidați, nemulțumiri legate de “comportamentul”, exigența exagerată la proba orală (a interviului și prezentării proiectului de management) a unor membri din comisia de examen. DNA-ul era deja pe fir…
DNA-ul a monitorizat tot
Potrivit DNA, ancheta a început chiar în timpul evenimentelor, obținându-se mandate de monitorizare/interceptare de la judecător și urmărind/înregistrând absolut toate mișcările și dialogurile actorilor implicați. Rezultatele monitorizărilor au fost consemnate în documente oficiale.
Citațiile la DNA i-au luat prin surprindere pe Mihaela Cotora şi pe judecătorii care ar fi fost implicați, aceştia au încercat să obțină informații suplimentare în legătură cu dosarele în care au fost citați.
După începerea urmăririi penale, cei vizați au încercat să obțină informații chiar din interiorul DNA, încercări monitorizate de anchetatori. De asemenea, s-ar fi întâlnit – întâlniri monitorizate -, cel mai probabil pentru a se pune de acord cu ce vor declara la DNA, se mai consemnează în documentele DNA.
În paralel, procurorii au sesizat și Inspecția Judiciară, care a început propriile verificări.
