Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine în spaţiile destinate păstrării documentelor ce formează fondul arhivistic naţional, numeroase mărturii scrise ale formării şi evoluţiei instituţiilor statului de-a lungul timpului. Astfel, în anul 1831, în urma aplicării regulamentelor organice în Ţara Românească a fost reorganizată şi potera.
În acest sens, Marele Spătar Ghica, în luna octombrie a anului 1831, emite o „Publicaţie” adresată fiecărei „ocârmuiri” de judeţ prin care aducea la cunoştinţă marile schimbări survenite în urma acestei noi orânduiri astfel:
„Din porunca Excelenţei sale Domnului deplin împuternicitul Prezident al Divanurilor Moldovii şi Valahii, să face ştiut obştii că noua rânduială ce să aduce acum în acest Prinţipat osebind fieşcare parte a ocârmuirii într-u fireasca sa mărginire le întocmeşte pre toate acestea într-u îndămânare de a-şi putea lucra fieşcare parte săvârşirile ei după scoposul pentru care sau fost alcătuit dintr-u începutul lor şi că pe acest temeiu urmând: şi spătăria a-şi lua acum aleasă partea slujbei sale după măsura mijloacelor ce are şi iarăşi după scoposul pentru care au fost ia alcătuită din bătrân începuturile ei. De aceea acum.
A. Spătăria să va socoti numai ca o ocârmuire de putere înarmată îngrijitoare de liniştită petrecerea lăcuitorilor într-acest Prinţipat şi dă apărarea lor de orice făcătoriu de rău, iar nu şi ca un depertament judecătoresc, a căruia fiinţă încetează de acum şi s-au desfiinţat pentru totdeauna.
B. Spătăria împuternicindu-să cu putere înarmată de oştire regulată rumânească de aceea să doboară acum şi rămân desfiinţate pentru totdeauna.
I-iu Toate zapcilâcurile Spătăriei, adică Căpitănia de lefegii, Logofeţia al treilea a Spătăriei, i vel Ceauşia, Polcovnicia de siimeni, Polcovnicia de margine, Baş bulucbăşia, Vel Stegăria Spătărească, Căpităniile de alaiu, de siimeni şi cea de foc, Vătăşia de arabagii şi cu toate ramurile ei.
2-lea Să desfiinţează dinpreună cu zapcilâcurile acestea şi toţi slujitorii atârnaţi de ele.
3-lea Să doboară şi rămân desfiinţate totdeauna toate canonisitele venituri acestor slujbe ce să strângea atât pe seama lor cât şi pe seama Spătării.
G. Rămân în fiinţă până la cea mai desăvârşită punere la cale a Stăpânirii.
I-iu Canţelaria politicească a Spătării alcătuită de un director al Canţelarii cu leafă pe lună de lei 500, un ajutor al acestuia cu lei 300, un reghistrator cu lei 300, doi scriitori cu lei 300 amândoi.
2-lea Doi polcovnici Spătăreşti cei mari, cel de poteră şi cu cel de vânători slujind cu catanele lor şi luând leafă de câte lei 150 unul pe lună.
3-lea Toate catanele Spătăreşti în număr de una mie cinci sute oameni şi vor sluji tot supt ascultarea căpeteniilor lor prin judeţele şi popoarele Prinţipatului şi cu tot acelaşi rând ca mai nainte adecă două săptămâni pe fieşcare lună, vor primi fieşcare leafă de câte cincisprezece lei pe lună şi vor fi desăvârşit scutiţi de darea fânului şi poclonul spătăresc (de care dări au fost ertaţi numai din partea spătării în sorocul trecut) cum şi de plata clăcii şi a baltacului de mai nainte căpităniilor lor vor fi scutiţi de acum. Asemenea vor primi lefi şi căpeteniile lor însă polcovnicii şi căpitanii de poterile judeţelor câte lei optzeci iar căpitanii popoarălor câte lei şaizeci pe lună.
4-lea Toate aceste lefi vor începe a să plăti de la viitoriul septembrie întâiu.
D. Să mai adaugă supt ocârmuirea Spătării iarăşi până la mai desăvârşită punere la cale a Spătării câte o căpetenie în fieşcare plaiu şi iarăşi cu plată de leafă de câte lei şaizeci pe lună, având supt ascultarea lor pe toţi cordonaşii plaiurilor şi pe potecaşii carii să dau şi să ţin tot de către satele lor ca şi mai nainte. Având aceste căpetenii de plaiuri a păzi graniţa şi a ferii popoarele plaiurilor despre făcătorii de rău.
E. Să alege şi să mărgineşte şi slujba acestor slujbaşi şi catane rămaşi în ocârmuirea Spătării hotărându-să lucrurile lor.
1-iu A păzi mărginile şi graniţile ca să nu fie trecute de nimeni fără slobozenia Stăpânirii.
2-lea A apăra Judeţile şi popoarele lor despre făcătorii de rău.
3-lea Pe oricare om rău şi pe orice călcător poruncilor Stăpânirii şi a bunelor rânduieli vor dovedi pe uni ca aceia să-i prinză şi să-i dea cu orice lucrări vor găsi asupra lor în mâna ocârmuitorilor judeţului sau a supt cârmuitorilor părţii locului cei mai aproape de poporul lor ne îndrăznindu-să nici unul a popri sau a primi vre-o zeciuială (luare care de acum este desfiinţată şi poprită cu totul: prin toate dregătoriile Prinţipatului). Nici a judeca ei pricinile celor prinşi şi rădicaţi de dânşii socotindu-să ei numai ca nişte adevăraţi poteraşi iar nu şi slujbaşi judecătoreşti.”(Va urma)
Daniel Cismaşu